Un nou episod al războiului dintre CCR și Curtea de Justiție a UE. CJUE dă mână liberă judecătorilor să ignore o decizie a Curții Constituționale

Avocații generali ai CJUE asistă Curtea și trebuie să trimită celor 27 de judecători opinii juridice pe cazurile care le sunt repartizate. Unul dintre acești avocați, Anthony Collins, a propus o soluție Curții într-o speță ridicată de Curtea de Apel Craiova.

Judecătorii craioveni au cerut CJUE să clarifice dacă un judecător național poate verifica, fără riscul unei sancțiuni disciplinare, conformitatea cu dreptul Uniunii a unei norme de drept național pe care instanța constituțională a statului membru respectiv a declarat-o ca fiind constituțională.

În opinia redactată de Collins se spune că CCR a încălcar principiul supremației dreptului Uniunii prin decizia prin care a declarat constituțională înființarea Secției Speciale de investigarea a infracțiunilor comise de către magistrați (SIIJ).

SIIJ, cauza dezacordului între CCR și CJUE

În martie 2019, Curtea de Apel Pitești a sesizat Curtea Constituțională reclamând faptul că înființarea Secției speciale contravine recomandărilor Curții de la Veneția și celor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

CCR a soluționat această speță prin Decizia 390 din 8 iunie 2021 respingând sesizarea cu o majoritate de 7 voturi din 9. În motivare se regăsesc afirmații care au iscat controverse. Judecătorii CCR au vorbit de supremația Constituției României în raport cu dreptul internațional.

„România nu poate ratifica un tratat internațional care cuprinde dispoziții contrare Constituției decât după revizuirea prealabilă a Legii fundamentale naționale”, se arată în motivare.

Pe de altă parte, articolul 148, alineatul 2 al Constituției stipulează că „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu  respectarea prevederilor actului de aderare.”

Însă în interpretarea CCR, acest articol se aplică legislației infraconstituționale, nu și Constituției. Pentru ca și legea fundamentală să-și piardă prioritatea în fața dreptului european, ar fi necesară revizuirea Constituției.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

Magistrații români cer lămuriri suplimentare

În condițiile în care CJUE a statuat încă din mai 2021 că o reglementare națională care prevede înființarea SIIJ este contrară dreptului Uniunii în cazul în care instituirea sa nu este justificată de imperative obiective și verificabile legate de o bună administrare a justiției și nu este însoțită de garanții specifice identificate de Curte, iar CCR a stabilit că decizia CJUE poate fi ignorată, Curtea de Apel din Craiova a adresat o trimitere preliminară la CJUE.

Prin aceasta cere să se clarifice dacă un judecător național poate fi împiedicat să examineze, și să fie expus ca urmare a acestei examinări riscului de a face obiectul unor sancțiuni disciplinare, conformitatea cu dreptul Uniunii a unei norme de drept național pe care instanța constituțională a statului membru respectiv a declarat-o ca fiind constituțională.

CJUE încă nu s-a pronunțat pe această trimitere preliminară, dar a cerut avocatului general Collins o opinie pe această temă, acesta spunând că un tribunal dintr-un stat membru „trebuie să înlăture aprecierile unei instanțe superioare sau chiar ale unei instanțe constituționale naționale atunci când consideră, în lumina interpretării date de  Curte, că aprecierile respective nu sunt conforme cu dreptul Uniunii.”

Anthony Collins argumentează că afirmațiile privind identitatea constituțională națională, din motivarea deciziei CCR, trebuie să respecte valorile comune menționate în articolul 2 al Tratatului Uniunii Europene. Astfel decizia CCR ar bloca instanțele naționale să examineze conformitatea legislației interne cu cea europeană, în cazurile în care Curtea Constituțională a decis că prevederile legilor interne sunt constituționale.

CJUE vrea garanții pentru independența magistraților

„Instanțele naționale chemate să statueze cu privire la chestiuni legate de interpretarea și de aplicarea dreptului Uniunii trebuie să fie în măsură să își exercite funcțiile în mod autonom, fără a fi supuse vreunei legături ierarhice sau de subordonare și fără să primească dispoziții sau instrucțiuni, indiferent de originea lor.

Printre asemenea intervenții sau presiuni exterioare interzise  se numără soluțiile unei instanțe constituționale naționale precum cea a Curții Constituționale din Decizia nr. 390/2021, care urmărește să împiedice instanțele naționale să asigure deplina aplicare a dreptului Uniunii și protecția jurisdicțională a drepturilor justițiabililor în temeiul acestuia”, se arată în opinia redactată de Anthony Collins.

Astfel, instanțele din România ar trebui să poată verifica dacă prevederi din  legislația internă sunt conforme dreptului european, fără ca magistrații respectivi să fie sancționați.

Concluziile avocatului general nu sunt obligatorii pentru Curtea de Justiție fiind doar o propunere de soluționare a unui litigiu. Totuși, poziția lui Collins este bazată pe o decizie  recentă a CJUE, într-o speță asemănătoare care viza tot România.

CJUE s-a pronunțat deja pe o speță similară

Pe 21 decembrie, CJUE a stabilit că judecătorii naționali pot lăsa neaplicate deciziile CCR care contravin dreptului european. Hotărârea Curții a fost luată în urma unei sesizări legate de faptul că CCR a declarat neconstituțională formarea completurilor de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție și a dispus anularea sentințelor în mai multe cazuri de corupție judecate de aceste completuri, cazuri în care acuzații au fost oameni politici de marcă, precum Elena Udrea, Victor Ponta ș.a.

ÎCCJ și Tribunalul Bihor au sesizat atunci Curtea de Justiție a Uniunii Europene invocând un risc de impunitate a faptelor grave de corupție prin prescrierea acestora, dacă aceste cauze vor trebui rejudecate.

„Dreptul Uniunii se opune aplicării unei jurisprudențe a Curții Constituționale care conduce la anularea hotărârilor pronunțate de completuri de judecată nelegal compuse, în măsura în care aceasta, coroborată cu dispozițiile naționale în materie de prescripție, creează un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracțiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție”, a decis CJUE în decembrie 2021.

Aceeași hotărâre statua că „în ipoteza în care un judecător național de drept comun ar ajunge să considere, în lumina unei hotărâri a Curții, că jurisprudența curții constituționale naționale este contrară dreptului Uniunii, faptul că acest judecător național ar lăsa neaplicată jurisprudența menționată nu poate angaja răspunderea sa disciplinară.”

Stelian Ion crede că România riscă infringement-ul

Punctul de vedere formulat miercuri de către avocatul general Anthony Collins a provocat deja reacții în mediul politic românesc, una dintre ele fiind cea a fostului ministru de Justiție Stelian Ion (USR).

„Negru pe alb, Curtea de Justiție a Uniunii Europene ne spune că România își bate joc de dreptul cetățenilor de a avea acces la un sistem de justiție în care să nu moară cu dreptatea în mână, iar Avocatul general Collins atrage atenția asupra derapajelor Curții Constituționale, care cenzurează dreptul instanțelor de judecată de a se pronunța sau nu asupra aplicării dreptului Uniunii Europene într-un caz dedus judecății”, a scris, pe  Facebook, Stelian Ion.

Acesta susține că CCR s-a transformat într-un scut pentru SIIJ și a blocat dreptul instanțelor de a aprecia dacă înființarea acestei secții s-a făcut potrivit tratatelor UE. Potrivit lui Stelian Ion, există riscul ca România să intre din această cauză în procedură de infringement.

„În câteva luni, vom avea 3 judecători noi la Curtea Constituțională, așa că fac un apel la triada toxică Iohannis-PSD-PNL: nu căpușați CCR cu numirile voastre din pix. Vrem o procedură transparentă și numirea unor profesioniști integri, nu a unor politruci siniștri”, a mai scris Ion.

Curtea Constituțională trebuie să-și schimbe jurisprudența

Judecătorul Horațius Dumbravă, fost președinte al CSM, a declarat pentru FANATIK că, în acest impas juridic între CCR și CJUE pe de altă parte, singura soluție este ca instanța din România să-și schimbe jurisprudența. În opinia acestuia acest blocaj a fost creat prin deciziile recente ale CCR, și susține că în continuare, judecătorii din România aplică fără probleme dreptul comunitar în dauna legislației naționale, dar în chestiuni mai puțin fierbinți.

„Sigur, trebuie să așteptăm hotărârea pentru că nu întotdeauna concluziile Avocatului General se validează. Dar, aceste concluzii sunt totuși în trendul pe care-l știam. E ceea ce se prefigura de mult, de la hotărârea din 18 mai. E mult mai clar, mult mai concret ce spune avocatul general acum.

Vedem că se referă direct la Curtea Constituțională ca fiind una din autoritățile publice care nu respectă climatul legislației europene. Asta are în vedere”, a declarat judecătorul Horațius Dumbravă pentru FANATIK.

Acesta subliniază faptul că soluția pentru depășirea acestui blocaj stă în revizuirea de către CCR a propriei jurisprudențe recente.

„Cred că ceea ce avem acum e mai degrabă un impas juridic mai degrabă. În mod cert Curtea Constituțională ar trebui să-și reconsidere jurisprudența din perspectiva asta. Aici cred că este o problemă. La Curtea Constituțională și nu în altă parte.

Judecătorii obișnuiți, în foarte multe materii, altele decât cele legate de SIIJ să zicem, aplică direct jurisprudența CJUE, și asta chiar dacă sunt decizii ale CCR care spun altceva decât jurisprudența CJUE. Numai că atmosfera este atât de încălzită încât se pierde din vedere lucrul acesta. În special în domeniul fiscal, sau în alte domenii, judecătorii aplică și acum legislația europeană.

Dar, e adevărat că după decizia 390 din 2021 a CCR, în care se afirma acest concept al identității naționale, cred că judecătorii au devenit ceva mai circumspecți. Ceea ce nu este normal. Nu e firesc. Adică judecătorul național este obligat să sesizeze CJUE atunci când e cazul, atunci când trebuie interpretată o normă a UE. Sau să aplice în mod direct jurisprudența CJUE. Pentru că primul judecător european este judecătorul național, în fiecare stat membru”, a mai precizat judecătorul Horațius Dumbravă.

Soluția pentru desființarea SIIJ, în mâinile actualei coaliții

Senatoarea PNL, Laura Iuliana Scântei, a declarat pentru FANATIK că setul de concluzii depus de avocatul CJUE trebuie luat cu puțin scepticism, în condițiile în care, la decizia precedentă a Curții, judecătorii s-au dovedit mult mai nuanțați. Ea a subliniat că soluția la acest conflict CCR-CJUE rămâne una eminamente legislativă.

„Cred că trebuie să așteptăm decizia CJUE din luna martie, că așa a depus concluzii și în dosarul precedent, din vară, și judecătorii Curții au fost mult mai nuanțați față de concluziile avocatului CJUE. Evident că sunt niște concluzii pe care trebuie să le iei în considerare, dar Curtea am văzut că e nuanțată. Judecătorii CJUE sunt mai nuanțați.

Evident, nu e o fericire, era de așteptat, nu pot să zici că nu a avut dreptate în ceea ce spune, însă problema este alta. De ce ajungem să avem niște decizii, chiar și la nivel de Curte Constituțională, atunci când avem Articolul 148/2 din Constituția României, Curtea fiind obligată atunci când analizează conformitatea unei legi cu legea fundamentală, trebuie să analizeze și că e conformă cu dreptul european. Cred că este o problemă mai mult jurisprudențială și nu de Constituție.

Problema în cazul Secției Speciale are exclusiv soluție la nivel legislativ. Nu la nivel judecătoresc, nici la nivelul instanțelor naționale, nici la nivel CJUE. Dar evident acum se escaladează de pe o parte pe alta. O să ajungem într-un punct, că nu e în interesul nimănui ca lucrurile să continue așa, în care să punem punct și acestei chestiuni.

O decizie a CJUE nu mai poate fi întoarsă, cum e cea din 18 mai 2021, unde a spus că legea de înființare și instituția în sine, SIIJ, nu respectă cerințele și exigențele dreptului european și se impune a fi desființată. Pe aia nu o mai poți întoarce intern. Nici politic, nici printr-o decizie a unei instanțe naționale de drept comun și nici printr-o decizie a Curții. Adică nu putem să escaladăm conflictul ăsta. Se rezolvă legislativ”, a declarat pentru FANATIK senatoarea PNL Iuliana Scântei.

O problemă tergiversată de un an

Deși coaliția PNL-USR-UDMR nu a reușit în primul an de guvernare desființarea SIIJ, în principal la obiecțiile UDMR, fără ca liberalii să facă presiuni pentru rezolvarea acestui capitol din programul de guvernare, senatoarea liberală s-a declarat încrezătoare că acum ministrul Justiției va reuși să vină cu un proiect ce va fi acceptat de noua coaliție.

„Să vedem care va fi proiectul de desființare a SIIJ cu care va veni ministrul Predoiu, pentru că trebuie să-l pună în dezbatere publică după discuțiile cu CSM-ul. Dar ea trebuie să respecte, și acest lucru este clar, toate deciziile care au apărut până acum la nivel european, dar și opiniile. Respectiv, avizul Comisiei de la Veneția din 3 iulie și decizia CJUE din 18 mai 2021. Repet, soluția pentru SIIJ este eminamente legislativă. Dacă stăm să ne arătăm care e mai tare în decizii judecătorești, CCR-ul din România sau CJUE, nu asta e soluția.

Știu care au fost problemele cu desființarea SIIJ în trecut, însă, la momentul ăsta, sunt mai optimistă”, a completat Iuliana Scântei.