Curtea de Conturi desființează moștenirea lui Ciolacu. Unde s-au dus, de fapt, miliardele împrumutate în 2024

Politica fiscală din anul 2024, sub mandatul premierului Marcel Ciolacu, a dus România la un deficit record de peste 9% din PIB. Cu o datorie publică ce s-a apropiat de pragul critic de 60%, România se află astăzi pe marginea prăpastiei, fără mijloace (fiscale) de a reacționa în fața unor noi crize. Acest lucru se observă și din măsurile limitate înaintate de Guvernul Bolojan ca răspuns la criza carburanților. Premierul Marcel Ciolacu a spus în mod repetat că deficitul Guvernului din 2024 s-a datorat investițiilor record ale Guvernului. Un document recent al Curții de Conturi contrazice însă această interpretare, și arată că împrumuturile contractate de România în 2024 au mers pentru acoperirea deficitului și nu pentru investiții.

Curtea de Conturi îl contrazice pe Ciolacu: împrumuturile nu au mers la investiții

Zilele acestea Guvernul Bolojan este pregătit să intervină cu o nouă măsură în criza carburanților, mai exact o reducere treptată a accizelor practicate, după ce săptămâna trecută a decis plafonarea adaosului comercial. Este de așteptat ca ambele măsuri să nu aibă impact direct asupra deficitului bugetar, practic măsura să fie neutră fiscal, adică guvernul să nu intre în alte venituri pentru a finanța aceste intervenții. Așa cum au arătat mai mulți economiști, România este obligată să își continue politica de reducere a deficitului bugetar.

Practic, țara noastră nu are spațiul fiscal pentru a interveni în actuala criză, din cauza deficitului uriaș cu care a încheiat anul 2024. O analiză comparativă a ultimilor zece ani arată că, până în anul 2023, autoritățile continuaseră politica de reducere a deficitului creat în timpul pandemiei Covid. Totul însă avea să se termine odată cu venirea în fruntea Executivului a lui Marcel Ciolacu, în vara anului 2023, când presiunile inflaționiste și măsurile populiste în anticiparea celor patru rânduri de alegeri din 2024 aveau să arunce deficitul bugetar în aer (depășind chiar nivelul din pandemie).

Un document recent al Curții de Conturi arată că din cele 1.100 de miliarde de lei, reprezentând datoria publică contractată la nivelul anului 2024, cea mai mare parte a mers (așa cum era de așteptat) către refinanțarea datoriei vechi. Este vorba de o sumă colosală, peste 610 miliarde, reprezentând 54% din totalul datoriei publice. A doua felie ca mărime este reprezentată de dobânzi, 226 miliarde sau 20%, adică costurile datoriei.

Digi24.ro

Hainele și nu pozele nud ale consulului Ucrainei în Republica Dominicană au dus la concedierea ei. Ce a purtat Victoria Iakimova

Surprinzător este faptul că o sumă uriașă, de peste 143 de miliarde, sau 13% din totalul datoriei, a fost contractată pentru finanțarea deficitului bugetar. Practic, statul a fost nevoit să se împrumute cu aproape 29 de miliarde de euro pentru plata salariilor și a pensiilor. Investițiile, singura felie cu caracter productiv din perspectivă economică, au fost abia 10% din această sumă, sau 112 miliarde.

Digisport.ro

VIDEO Un interviu ”banal” a făcut internetul ”să explodeze”! Nimeni nu se aștepta la ce avea să urmeze în direct

Practic, din fiecare 10 lei împrumutați de România în 2024, 5,4 lei au mers să acopere datorii vechi, 2 lei au mers pe dobânzi, 1,3 lei au acoperit deficitul curent (salarii, pensii) și doar 1 leu a mers la investiții. Mai mult, după cum arată Curtea de Conturi, în 2024 investițiile au scăzut față de anul 2023 și chiar subliniază că o astfel de politică fiscală este de natură să accentueze dezechilibrele economice.

„În anul 2024 datoria publică contractată pentru finanțarea investițiilor se situează la un nivel extrem de scăzut comparativ cu datoria publică contractată pentru finanțarea deficitului, refinanțarea datoriei publice și consolidarea rezervei valutare. Este de precizat că în 2024 s-a înregistrat atât un nivel redus al finanțării investițiilor, cât și o diminuare a acestuia cu 96,5 mil. lei față de cel înregistrat în anul anterior, de 4.519,70 mil. lei.

Nivelul redus al contractării împrumuturilor destinate finanțării unor proiecte de investiții viabile pe termen lung și generatoare de progres în plan economic și social, care să conducă atât la creșterea producției, cât și la crearea de noi locuri de muncă, implicit la obținerea unei creșteri economice durabile și contractarea cu preponderență a împrumuturilor pentru finanțarea deficitului bugetului de stat și refinanțarea datoriei publice, accentuează posibilele dezechilibre economice și comerciale”, se arată într-un recent raport al Curții de Conturi.

Cum a majorat Marcel Ciolacu datoria publică a României

Documentul Curții de Conturi subliniază că datoria publică a României a crescut într-un ritm accelerat, atât în anul 2023, dar în special în 2024. Vorbim de o creștere de peste 33%, sau peste 300 de miliarde de lei, față de anul 2022. Practic, în doar doi ani Guvernele Ciucă (6 luni) și Ciolacu (un an și jumătate) au adăugat peste o treime la datoria publică a României.

„Datoria publică a României a avut un trend ascendent, la nivelul anului 2024 majorându-se cu 173.047,7 mil. lei (18,1%) față de anul 2023 și cu 306.289,4 mil. lei (37,2%) față de anul 2022.

Trendul ascendent al datoriei publice a fost determinat în principal de necesarul zilnic de finanțare pentru acoperirea deficitului bugetar, refinanțarea datoriei publice din anii anteriori, finanțarea deficitului zilnic al Contului Curent General al Trezoreriei Statului (CCGTS), consolidarea rezervei valutare și în ultimul rând, pentru finanțarea investițiilor”, arată raportul Curții de Conturi.

În documentul citat, Curtea de Conturi desființează un alt mit, de această dată distribuit de partidele suveraniste, cum că deficitul României a fost provocat de cheltuielile cu apărarea și de sumele transferate Ucrainei. Analiza Curții de Conturi arată că, cel puțin din împrumuturi contractate, un procent nesemnificativ a mers către zona de securitate națională: „finanțarea unor proiecte de interes strategic național, inclusiv de apărare și securitate națională în valoare de 221,5 mil. lei, reprezentând 0,02%”.

Marcel Ciolacu a susținut că deficitul din 2024 a mers la investiții

La fel cum subliniază și raportul citat, deficitul bugetar a crescut în 2024 cu peste 100 de miliarde de lei, în termeni nominali, față de anul 2022. Concret, în perioada 2022-2024, România a înregistrat un deficit bugetar în creștere, de la 175.906,5 mil. lei în anul 2022, la 216.980,0 mil. lei în anul 2023 și la 274.290,7 mil. lei în anul 2024, respectiv o creștere medie anuală de 1,25 ori.

Fostul premier PSD, Marcel Ciolacu, a început anul 2024 – an care trebuie să-l încheie în postura de președinte al României, ales din partea coaliției PNL-PSD, susținând că deficitul „nu reprezintă o problemă majoră” sau că „este în parametri”. După ce, încă de la jumătatea anului, ținta asumată a fost depășită, acesta și-a schimbat discursul și a susținut că da, deficitul există, însă el este bun pentru că vine din investiții. Altfel spus, România se împrumuta pentru a susține investițiile din economie.

„Dacă vreți, eu opresc orice investiție și avem deficit 3%? Nu am o problemă, cu toate cheltuielile care s-au mărit la salarii. Prefer să mă întrebați zilnic de deficit și să continui investițiile. Eu investițiile din România nu le opresc”, spunea acesta în vara anului 2024.

Câteva săptămâni mai târziu, în septembrie, Marcel Ciolacu sublinia că peste 80% din deficitul bugetar merge spre investiții.

„E sustenabil, ţinând cont de 84% din deficit merge în zona de investiţii. Suntem primul stat european care avem un deficit bazat în primul rând pe investiţii. La fel a făcut şi Germania, la fel a făcut şi Italia, la fel a făcut şi Franţa. Nu a fost un capăt de ţară. Sustenabilitatea vine pentru că nu venim cu banii pe consum; venim cu investiţii”, sublinia fostul premier PSD, acum președinte al CJ Buzău.

„Adevărul este simplu – acești bani n-au fost luați acasă de Ciolacu sau de vreun alt ministru, ci au ajuns cu precădere la mii de firme care au executat lucrări pe șantierele țării”, este o altă declarație a fostului premier.

Nu e vorba doar de declarațiile și pozițiile fostului premier. Aceeași explicație/ justificare a fost preluată de către actualul lider PSD, Sorin Grindeanu. De exemplu, în vara anului trecut, la negocierile pentru formarea actualei coaliții, acesta a fost întrebat despre responsabilitatea crizei bugetare din România. Explicația a fost aceeași, că banii din deficit au mers la investiții. „S-a ajuns la acest deficit datorită faptului că s-au făcut cele mai mari investiții din istoria României și dovadă stau investițiile de la Ministerul Transporturilor”, spunea acesta în mai 2025.

Datele prezentate de Curtea de Conturi arată că procentul investițiilor din deficitul bugetar al anului 2024 este departe de a fi 84%, așa cum a susținut Ciolacu. Mai exact, la un deficit de 274 miliarde și cu doar 112 miliarde împrumutate pentru investiții, asta ne arată că investițiile au acoperit doar 40,8% din deficitul generat, nici pe departe 84%. (Guvernul ar fi trebuit să cheltuiască 230 de miliarde de lei pentru investiții, potrivit cifrelor fostului premier.)

Împrumuturi pentru consum și dobânzi

Documentul Curții nu arată doar cu ce sume s-a împrumutat statul ci și de unde a luat aceste împrumuturi. Mai exact, peste 80% din împrumuturile pentru acoperirea deficitului au venit de pe piața internă, de unde Guvernul a atras peste 220 de miliarde. Practic, Executivul a absorbit capitalul existent pe piață, ceea ce a însemnat bani mai puțini pentru economia reală.

„În 2024, deficitul bugetar a fost acoperit prin contractarea de împrumuturi de stat de pe piața internă și externă, tendința fiind aceea de asigurare a nevoii de finanțare de pe piața internă, în detrimentul celei externe, respectiv:
– împrumuturile contractate de pe piața internă, inclusiv împrumuturi temporare din CCGTS, pentru finanțarea deficitului bugetar au fost de 223.744,0 mil. lei (105.940,0 +117.804,0) de 1,5 ori mai mari față de anul 2022 și de 1,1 ori față de anul 2023;
– finanțarea de pe piața externă a fost de 50.546,7 mil. lei, de 2,3 ori mai mare față de anul 2022 și de 2,7 ori mai mare față de 2023”, arată documentul citat.

Dacă în 2024 Guvernul a împrumutat de pe piața internă cu 50% mai mult față de 2022, se observă o creștere exponențială a sumelor atrase de pe piața externă (de 2,7 ori mai mult ca în 2023), ceea ce poate indica faptul că la un moment dat, piața internă pur și simplu nu a mai putut duce povara deficitului, iar Guvernul a fost obligat să iasă masiv pe piețele externe, cel mai probabil la dobânzi în valută mult mai mari, pentru a acoperi restul găurii. Asta pentru că și sumele plătite pentru finanțarea împrumuturilor (dobânzile) au crescut enorm.

Dacă din deficitul de 274 miliarde scădem cele 112 miliarde care au mers (teoretic) pe investiții, ne rămân 162 de miliarde de lei (peste 32 miliarde de euro) împrumutați strict pentru consum și funcționarea statului. Din acești bani luați pe datorie, 37,5 miliarde de lei s-au dus exclusiv pe plata dobânzilor la creditele mai vechi. Adică o treime din banii pe care statul i-a împrumutat pentru „alte scopuri” decât investițiile au fost arși doar pentru a plăti penalizările și dobânzile băncilor.

În anul 2022, suma plătită pentru dobânzi a fost de doar 29,1 miliarde, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 30% în doar doi ani. Guvernul plătește și astăzi împrumuturile scumpe contractate în acești ultimi ani. Dacă nota de plată de 37,5 miliarde de lei din anul electoral 2024 părea uriașă, în anul 2025, statul a plătit 50 de miliarde lei, iar, conform proiecțiilor pentru bugetul pe 2026, România va fi obligată să achite un record istoric absolut de 60,8 miliarde de lei (peste 12 miliarde de euro) strict pentru dobânzile la datoria publică. O sumă colosală, care înghite acum 10% din toate veniturile statului, sau peste 3% din PIB, adică mai mult decât bugetul pentru Apărare.