News

Curtea Europeană de Conturi critică întârzierile la construcția autostrăzii București-Nădlac

16.06.2020 | 19:20
Curtea Europeana de Conturi critica intarzierile la constructia autostrazii BucurestiNadlac
ADVERTISEMENT

Curtea de Conturi a Uniunii Europene a criticat întârzierile considerabile ale proiectelor majore de transport din interiorul UE, o parte dintre critici vizând construcția autostrăzii București-Nădlac. Acest proiect este criticat pentru cheltuirea ineficientă a banilor și dificultățile birocratice, scrie Agerpres.

Auditul Curții de Conturi a vizat opt proiecte majore transfrontaliere din 13 state membre. Stadiul întârziat al acestor proiecte determină întreruperi de-a lungul coridoarelor europene de transport și dificultăți  la conectarea rețelelor naționale de drumuri.

ADVERTISEMENT

Costul total estimat al celor opt proiecte de importanță majoră este de 54 miliarde de euro, cu o finanțare preconizată din partea Uniunii Europene de circa 7,5 miliarde de euro. Până acum s-au virat 3,4 miliarde de euro de la bugetul UE.

Întârzieri de 11 ani

În urma auditului s-a estimat ca puțin probabilă operaționalizarea rețelei centrale de transport rutier până în 2030, așa cum se estima în 2013. Curtea de Conturi a UE a constatat întârzieri de 11 de ani în medie, astfel că va fi afectată funcționare eficace a cinci dintre cele nouă coridoare.

ADVERTISEMENT

La aceasta se adaugă și costurile suplimentare generate îndeosebi de modificarea proiectelor inițiale, costuri estimate la 17,3 miliarde de euro.

În ce privește întârzierile la autostrada A1 București-Nădlac, auditorii europeni arată care sunt consecințele nefaste, precum ambuteiajele, blocajele și gradul redus de siguranță rutieră.

ADVERTISEMENT

Comparând numărul şi tipul de accidente de-a lungul timpului, Curtea a observat că numărul de accidente şi de decese pe aceste tronsoane este mult mai mare decât media la nivel naţional din România şi că 92 dintre aceste accidente au implicat coliziuni frontale”, se arată în raportul Curţii de Conturi a UE.

De asemenea, este criticat faptul că A1 este construită pe segmente mai mici, în proiecte distincte. ”Pentru fiecare dintre aceste componente trebuie obţinute autorizaţii. Conform calculelor Curţii, este necesară o autorizaţie de construcţie pentru fiecare 7 km de autostradă, iar o autorizaţie de mediu este necesară pentru fiecare 26 km”, scrie în documentul citat.

ADVERTISEMENT

Bani europeni cheltuiți de pomană

De o atenție specială a avut parte situația de la tronsonul Lugoj-Deva unde, pe lângă întârzierile mari, s-au irosit inutil și bani europeni.

Un tronson finalizat al autostrăzii A1, cofinanţat cu 12,4 milioane de euro din fonduri ale UE, nu este utilizat în prezent. În apropierea oraşului Deva, două porţiuni de drum, construite într-un interval de numai şapte ani, au fost conectate greşit. Ca rezultat, 800 de metri de autostradă deja construită au trebuit să fie distruşi pentru a permite reconstruirea corectă a conexiunii. Pe lângă costurile aferente porţiunii care trebuie să fie reconstruită (pentru care se estimează o cofinanţare din partea UE de 3,2 milioane de euro), costul lucrărilor de demolare este de 0,9 milioane de euro (din care 0,5 milioane reprezintă cofinanţare din partea UE). Fondurile UE în valoare de 3,7 milioane de euro astfel cheltuite pot fi considerate irosite”, au constatat experții europeni.

ADVERTISEMENT