Curtea Penală Internațională folosește dovezi digitale pentru anchetarea lui Putin. Dar cum se poate stabili dacă sunt reale sau fake?

Pentru a condamna un criminal de război trebuie să fie furnizate dovezi solide, multe dovezi.Videoclipurile și fotografiile făcute de ucraineni și cele realizate de sateliți ar putea, ca niciodată până acum în istorie, să îi ajute pe anchetatorii de la Curtea Penală Internațională să își construiască dosarul împotriva invadatorului rus.

„Instrumente tehnologice avansate”

Dar aceste imagini prețioase obținute în timp real aduc cu ele și enorme provocări: dincolo de volumul imens de date stocate, există și sarcina dificilă de a le separa pe cele reale de falsurile și „deepfake-urile” introduse pentru a crea confuzie. Invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, a amintit de războaiele „clasice” din trecutul nu tocmai îndepărtat, în scenariul cărora o țară invadează o alta, fără prea multe declarații și provocări.

Dar există multe părți ale acestui conflict care sunt în mod particular moderne – în special modul în care ucrainenii obișnuiți captează și partajează videoclipuri și fotografii care documentează uciderea în masă a civililor – care este considerată o crimă de război în conformitate cu dreptul internațional.

Curtea Penală Internațională – un tribunal internațional de la Haga (Olanda) înființat pentru a investiga și urmări penal crimele de război – încearcă să țină pasul cu această tendință. Așa cum se știe, CPI, acronimul uzual al instanței, a emis mandate de arestare pentru președintele rus Vladimir Putin și pentru comisarul rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, în martie 2023. Aceștia sunt acuzați de presupuse răpiri și deportări de copii ucraineni în Rusia.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

Nu este clar ce dovezi specifice au adunat procurorii CPI pentru a susține aceste acuzații, dar procurorul CPI Karim Khan a vorbit despre ”instrumentele tehnologice avansate” pe care le folosește instanța în ancheta sa în curs. Acestea ar putea include, de exemplu, imagini din satelit sau înregistrări video filmate cu telefonul mobil de către martori.

Folosirea dovezilor digitale și expertizei digitale

Ronald Niezen, cercetător în domeniul drepturilor internaționale ale omului, a studiat investigațiile CPI privind crimele de război din Mali, Africa de Vest, și modul în care utilizarea de către instanță a unor astfel de dovezi digitale a avansat în ultimul deceniu. ”Actuala investigație a CPI în Ucraina ar putea consolida și mai mult această evoluție către utilizarea dovezilor digitale pentru investigarea crimelor de război – și aduce noi provocări în ceea ce privește verificarea autenticității acestor fotografii și videoclipuri”, spune el intr-un articol publicat de The Conversation.

În mod tradițional, investigațiile privind crimele de război s-au bazat aproape exclusiv pe mărturiile martorilor și pe expertiza criminalistică a locului faptei. Acest lucru a început să se schimbe în 2013, când CPI l-a investigat pe jihadistul malian Ahmad Al Faqi Al Mahdi, care a ordonat distrugerea sanctuarelor și a moscheilor din Tombuctou, în timpul unei ocupații a acestui oraș din Mali.

Dovezile video au documentat distrugerea acestor situri, care fac parte din patrimoniul UNESCO. Grupul lui Al Mahdi a realizat unele dintre aceste înregistrări video, iar presa internațională a filmat altele. În cele din urmă, procurorii au avut o cantitate atât de mare de probe video încât le-au organizat într-o platformă vizuală digitală.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

Pentru prima dată, CPI s-a bazat în mare măsură pe probe digitale vizuale în cadrul unui proces. În 2016, tribunalul l-a condamnat pe Al Mahdi la nouă ani de închisoare pentru distrugerea istoriei orașului Tomboctou. De atunci, alte tribunale internaționale au acceptat videoclipurile și imaginile digitale ca probe legitime. Imaginile din satelit, înregistrările video de pe telefoanele mobile și alte surse de date digitale pot oferi „suplimente” puternice la relatările martorilor oculari privind crimele de război.

Protocolul Berkeley

Odată cu apariția instrumentelor avansate de editare video și a instrumentelor de inteligență artificială, poate fi dificil să se distingă videoclipurile sau imaginile reale de cele false. În cazul în care anchetatorii nu pot garanta că probele pe care le descarcă sunt reale, aceștia nu își pot continua activitatea.

Centrul pentru Drepturile Omului de la Facultatea de Drept a Universității Berkeley din California a subliniat aspect în 2022, când a publicat un ghid privind probele digitale destinat anchetatorilor, avocaților și judecătorilor de la instanțele internaționale. Acest ghid, cunoscut sub numele de Protocolul Berkeley, stabilește standarde privind relevanța juridică, securitatea și manipularea probelor digitale.

Aceasta include îndrumări pentru anchetatori, cum ar fi protejarea identității martorilor care furnizează probe digitale și conștientizarea efectelor psihologice ale vizionării de conținut disturbant. Există mai multe etape ale unei investigații digitale, după cum explică acest ghid. Prima implică obținerea dovezilor. Anchetatorii se află uneori într-o cursă pentru a descărca și a păstra conținutul digital înainte ca un moderator de conținut – o persoană sau un instrument compatibil cu inteligența artificială – să îl șteargă și să dispară.

Autentificare, locație, indicii…

Odată ce o înregistrare video se află în siguranță în posesia lor, analiștii trebuie să o autentifice. Acest proces complicat implică stabilirea locului de unde provin probele și unde au fost ele din momentul și locul în care a fost filmat videoclipul până la momentul în care anchetatorii l-au achiziționat.

În cadrul analizei lor, anchetatorii caută elemente precum clădiri sau copaci distinctivi care pot fi ușor de observat în alte imagini. Imaginile din satelit pot ajuta, de asemenea, să determine cu exactitate locul în care a fost filmat un videoclip și direcția în care a fost îndreptată camera. De asemenea, anchetatorii pot utiliza instrumente precum software-ul de recunoaștere facială.

Imaginile video conțin adesea și alte indicii despre momentul și locul unui incident. Lucruri precum indicatoarele stradale sau graffiti autocolante de pe stâlpii de iluminat pot ajuta la precizarea unde și când a fost filmată o imagine și a ceea ce arată aceasta. În prezent, CPI utilizează Protocolul de la Berkeley în ancheta sa privind Ucraina. Dacă și atunci când va veni momentul ca procurorii să prezinte în instanță dovezi digitale ale crimelor de război rusești, nu va fi nevoie ca avocații să discute cu privire la validitatea acestora.

Putin, încă departe de cătușe

Este puțin probabil ca Vladimir Putin sau Maria Lvova-Belova să fie arestați – cel puțin, nu prea curând. Deocamdată, ei sunt în siguranță rămânând în interiorul granițelor Rusiei, deoarece Moscova nu respectă mandatele de arestare sau urmăririle penale ale CPI. Dar investigația Curții privind crimele de război rusești este în curs de desfășurare și se va baza pe urma de dovezi digitale pe care jurnaliștii, cetățenii obișnuiți (și chiar autorii înșiși)  le-au documentat pe parcursul războiului din Ucraina.

Associated Press a publicat, în martie, imagini și înregistrări video cu copii ucraineni – orfani sau nu – suiți în autobuze în regiunea ucraineană Donețk, iar altele cu copii ucraineni care mănâncă împreună în Rusia. Două agenții de cercetare care au fost anterior consultanți pentru CPI au publicat, de asemenea, propriile anchete vizuale privind crimele de război din Ucraina, arătând dovezi digitale cum că artileria rusă a atacat un teatru din Mariupol unde se adăposteau civili, în martie 2022, de exemplu. Autorii, de asemenea, pot publica dovezi ale presupuselor lor crime. Presa de stat rusă ar fi arătat soldați ruși care iau copii ucraineni dintr-un cămin și îi duc pe teritoriul rusesc.

”Tribunalele internaționale se adaptează la noul peisaj al documentației digitale. Există scene în Ucraina care seamănă straniu cu conflictele din secolul XX, dar actuala anchetă privind crimele de război nu seamănă cu nimic din ceea ce am văzut până acum”, conchide Ronald Niezen.