Cutremurătoare poezie-premoniție a unui imens poet român, mort de 10 ani! „Ce-ar fi dacă / Într-o zi blestemată / Ne-am îmbolnăvi / Cu toții / Deodată?”

Nenorocirea mondială care potopește Pământul sub invazia parcă de neoprit a coronavirusului SARS-CoV-2 parcă ar fi fost… prevăzută în versuri realmente tulburătoare, mai ales în condițiile grozăviei prin care trece lumea bolnavă de acum.

Cutremurătoare poezie-premoniție a lui Adrian Păunescu “Bolnavi unanim”

Poezia se numește „Bolnavi unanim” și înainte să vă dezvăluim autorul vă invităm să o citiți. Probabil că mulți dintre dumneavoastră vor ghici poetul care, cu mulți ani înaintea plecării din această lume, în 2010, se întreba retoric „ce-ar fi dacă, într-o zi blestemată, ne-am îmbolnăvi cu toții deodată!”…

Versurile sale de atunci ne dau fiori acum, când ne confruntăm cu cea mai mare nenorocire din ultimii 50 de ani.

„Și ce-ar fi dacă,
Într-o zi blestemată
Ne-am îmbolnăvi cu toții
Deodată?
Și medici, și pacienți,
Și părinți, și copii? 

Ce-ar fi, ce-ar fi
Dacă, brusc,
Ne-am îmbolnăvi,
Dacă n-ar avea
Cine pe cine să mai trateze,
Bandaje și paranteze ?

Ce-ar fi dacă,
În urma dreptului legitim
De a ne îmbolnăvi,
Chiar ne-am trezi
Că ne îmbolnăvim
Și n-avem cui ne adresa,
N-avem pe cine chema?

Ce-ar fi dacă,
Într-o zi blestemată,
Ne-am îmbolnăvi
Cu toții
Deodată?”

Autorul acestei poezii-premoniție este imensul poet Adrian Păunescu (20 iulie 1943 – 5 noiembrie 2010), deopotrivă iubit, pentru adevăratul tezaur cultural lăsat moștenire poporului român pe care l-a iubit cu o patimă… naționalistă, dar și contestat, pentru apropierea, până la un moment dat al ascensiunii sale sociale, de Nicolae Ceaușescu.

Digi24.ro

Cazul ciudat al miliardarului german care și-ar fi înscenat moartea ca să fie împreună cu amanta rusoaică la Moscova

Cert este că Adrian Păunescu și-a câștigat locul în Panteonul culturii românești și ne-a lăsat moștenire nu numai vasta sa operă poetică, dar și unica manifestare cultural-patriotică, să nu ne temem de cuvinte considerate eronat „desuete”, care a fost „Cenaclul Flacăra”.

Și revenim la prezent cu încă o strofă a Poetului, care ne dă fiori acum, în plină pandemie, din poezia cu titlul ca o sentință: „Implacabil”…

„Miroase-a carantină peste veac,
Bolnavii sunt chemați să se supună
la încercarea ultimă, comună,
să li se spună: nu mai aveți leac”

Ce i-a spus „tovarășa” „tovarășului” în ultima noapte de „domnie” despre „Cenaclul Flacăra” al lui Adrian Păunescu

Fenomenul „Cenaclul Flacăra” din anii ’70-’80, creat și condus de Adrian Păunescu, a fost „reînviat” la începutul lui noiembrie 2017 de fiul Poetului, Andrei Păunescu. Succesul a fost imens și de atunci s-au desfășurat 123 de spectacole în toată țara. Andrei Păunescu a dezvăluit în exclusivitate pentru FANATIK ce a însemanat și ce înseamnă în continuare Cenaclul Flacăra pentru el, dar și pentru generațiile care au găsit un refugiu în spectacolele cenaclului.

„Cenaclul Flacăra reprezintă cel mai mare fenomen de cultură vie, tânără care a apărut în România după al Doilea Război Mondial. Este un fenomen creat de Adrian Păunescu prin care s-au lansat niște artiști care rezistă și astăzi și care fac onoare scenei noastre în folk și în rock. La Cenaclul Flacăra s-au spus și s-au scris poezii extraordinare” – Andrei Păunescu

„La Cenaclul Flacăra s-au lansat câteva mari idei care erau aproape tabu în anii ’80: problema libertății, problema dragostei de țară, dar spusă sub o formă plăcută și curată, problema dragostei de părinți” – Andrei Păunescu

„În ultima noapte în care cuplul Ceaușescu s-a aflat la putere, 21 decembrie spre 22 decembrie 1989, Elena Ceușescu i-a spus așa lui Nicolae Ceaușescu în cabinetul său, cu martori, în timp ce începuse Revoluția în București, iar tinerii erau în stradă: «Vezi, ți-am zis să oprești mai devreme Cenaclul Flacăra. Ăștia de afară sunt nebunii de la cenaclul lui Adrian Păunescu». Chiar dacă Cenaclul Flacăra fusese interzis în 1985, spiritul de libertare nu mai putea fi oprit” – Andrei Păunescu

• „Debutul lui Adrian Păunescu cu volumul «Mieii primi» a fost formidabil, după Nichita Stănescu era considerat a doua revelație a literaturii române contemporane” – Mircea Dinescu (Adrian Păunescu a debutat, de fapt, cu „Ultrasentimente” în 1965, un an înaintea volumului amintit de Mircea Dinescu)
• „Adrian Păunescu este cel mai mare poet social de după Tudor Arghezi” – Șerban Cioculescu
• „Realitate lirică fără asemănare, nu numai în istoria literaturii române, ci și în literatura universală, poezia lui Adrian Păunescu creează impresia / certitudinea că ne aflăm în fața unei impresionante «uzine» de poezie, a cărei «producție», potrivit concepției păunesciene despre misiunea poetului, înseamnă «armonie în sălbăticie». Unic este descrierea ce i se potrivește cel mai exact” – Eugen Simion
• „Toată tinerețea mea am visat să cânt în «Cenaclul Flacăra al tineretului revoluționar», pe scenă cu mari artiști ca Tudor Gheorghe, Vali Sterian, Dumitru Fărcașu, Anda Călugăreanu, Mircea Florian, Florian Pittiș, Mircea Vintilă, Nicu Alifantis, Gheorghe Gheorghiu, Ion Zubașcu ori super-trupele «Iris», «Roșu și Negru» ori «Sfinx». Cenaclul creat de Adrian Păunescu a fost o minune în acele vremuri, o manifestare culturală unică în sud-estul Europei” – Marcel Pavel
• 300.000 de versuri a scris Adrian Păunescu, mai multe decât în cea mai întinsă epopee a lumii, „Mahabharata”, care are „numai” 215.000 de versuri
• 53 de volume de versuri, publicate într-o cadență aproape anuală între anii 1965 și 2010, multe cu peste 500 de pagini, fac din Adrian Păunescu cel mai prolific poet român al tuturor timpurilor
• 1.615 de spectacole a avut Cenaclului Flacăra în cei 12 ani de ființare în Epoca de Aur (1973-1985)
• 6.280.000 de spectatori, cu aproximație, a adunat Cenaclul Flacăra în cele 1.615 ediții dintre 1973 și 1985, când a fost interzis din cauza unor incidente soldate cu 6 morți pe stadionul „Ilie Oană” din Ploiești

Digisport.ro

Transformarea fizică a Serenei Williams. Cum arată acum și ce spune legendara sportivă despre corpul ei