Cutremurul de la Credit Suisse va reprezenta începutului unei noi crize financiare? “Ar putea exista un efect de ricoșeu”

Pentru a evita falimentul Credit Suisse, preluarea sa, în valoare de 3 miliarde de euro, de către cealaltă mare bancă elvețiană, UBS, a fost finalizată într-un weekend și validată de autoritățile federale, care au dorit să „restabilească încrederea”. Va fi acest lucru suficient pentru a opri ceea ce pare din ce în ce mai mult un început de criză financiară?

Cutremurul de la Credit Suisse. Too Big To Fail?

Deja slăbită în 2008, marea bancă elvețiană este o mărturie a rătăcirilor unui sector în care riscurile sunt mai puțin controlate decât credem, începând cu schimbările climatice.

Acest lucru este confirmat de Larry Fink, directorul general al BlackRock, corporație multinațională de gestionare a investițiilor, în scrisoarea sa anuală.

Prima bancă elvețiană, UBS, a acceptat să cumpere a doua bancă, Credit Suisse, pentru a evita un faliment care ar fi putut declanșa, luni, o panică pe bursele mondiale. Tranzacția are o valoare de 3 miliarde de franci elvețieni (aproximativ 3 miliarde de euro), mai puțin de jumătate din evaluarea Credit Suisse. Autoritățile elvețiene au confirmat acest lucru duminică seara, explicând că această soluție pentru a restabili încrederea pieței „a fost decisivă pentru Elveția, dar și pentru stabilitatea întregului sistem financiar”.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Credit Suisse este ceea ce se numește o bancă sistemică, adică se află pe lista „Too Big To Fail”, aceste bănci globale care au active răspândite în întreaga economie mondială și a căror prăbușire poate duce la un lanț de dezastre. Acest lucru este similar cu ceea ce s-a întâmplat în 2008 cu banca americană Lehman Brothers.

În 2023, șocurile seismice care amenință lumea financiară provin din Elveția, dar și din Statele Unite, unde falimentul mai multor bănci, inclusiv al emblematicei Silicon Valley Bank, reprezintă o preocupare majoră. Larry Fink, patronul BlackRock, în scrisoarea sa anuală adresată pentru prima dată în același timp companiilor la care firma sa este acționar și investitorilor, și-a exprimat îngrijorarea.

Departe de declarațiile obișnuite privind capitalismul responsabil și conștientizarea climatului în gestionarea activelor, el s-a concentrat pe problemele de lichiditate ale băncilor care sunt foarte expuse la îndatorarea masivă a activelor lor.

Calm iluzoriu pe piețele financiare

Inclusiv riscul foarte mare de faliment al instituțiilor financiare care vor trebui să facă față panicii clienților lor care își vor retrage simultan și masiv activele, în timp ce banca nu le va putea returna pentru că a împrumutat prea mult unor companii mult prea îndatorate pentru a suporta o creștere rapidă a ratelor dobânzilor. Acest lucru ar afecta până la 186 de bănci americane.

Digisport.ro

Ion Țiriac și-a adus "Perla Coroanei" în țară: "E ceva unic!" Primele imagini și cât a plătit omul de afaceri

Piețele bursiere afișează de mai multe luni un calm iluzoriu, adaugă Larry Fink, departe de crizele din economia reală. Această decorelație ar putea duce la o întoarcere la zilele întunecate din 2007 și 2008. Înăsprirea reglementărilor ar trebui însă să împiedice noi excese.

Începând cu 2015, anul Acordului de la Paris, angajamentele asumate de actorii financiari în materie de climă ne-au făcut chiar să credem că ar fi mai bine luate în considerare pe termen lung și riscurile de depreciere masivă legate de schimbările climatice.

Tranziția energetică și riscurile climatice

În acest an, șeful BlackRock menționează, de asemenea, tranziția energetică în scrisoarea sa. Dar, pentru el, „dacă riscul climatic este în continuare un risc financiar, nu investitorii sunt cei care trebuie să vegheze asupra mediului, ci statele care trebuie să adopte reglementările corespunzătoare”. Or, în cazul în care guvernele nu iau decizia corectă și criza financiară se extinde, economia ar putea duce lipsă drastică de capital pentru a-și finanța transformarea, care nu a început cu adevărat.

Cutremurul de la Credit Suisse arată marea dificultate în redirecționarea fluxurilor financiare. Atacată în mod regulat pentru remunerarea excesivă a directorilor săi, banca s-a confruntat în primăvara anului trecut cu prima rezoluție privind clima din țară, adoptată de acționari și condusă de Fundația Ethos, un specialist elvețian în implicarea acționarilor.

Aprobată de aproape 20% dintre aceștia, rezoluția a atras atenția că, spre deosebire de marile bănci europene, Credit Suisse nu avea restricții privind finanțarea companiilor expuse la petrol și gaze din Arctica, la nisipurile bituminoase și la fracturarea hidraulică pentru gazele de șist.

Investițiile Credit Suisse în combustibili fosili sunt estimate la 82 de miliarde de dolari în perioada 2016-2020. Preluarea de către UBS ar putea încuraja o mai bună concentrare asupra climei, deoarece a propus cel puțin un plan climatic acționarilor săi în 2022. Se poate face mai bine, au spus UBS și Credit Suisse.

Cele două mari bănci elvețiene, care acum sunt una singură, au fost slăbite și vor trebui să se ridice la înălțimea provocării. În 2023, la fel ca toate companiile cotate la bursă din țară, ele vor trebui să întocmească un „raport de durabilitate” în care strategia climatică trebuie să ocupe un loc central. Acest raport va fi supus votului acționarilor începând cu 2024.

Sectorul bancar, sub presiune

UBS a acceptat duminică să cumpere Credit Suisse, o tranzacție încheiată în grabă după negocieri intense cu guvernul federal pentru a salva a doua mare bancă a țării și a restabili încrederea investitorilor.

Ca parte a tranzacției, care formează un colos de peste 5.000 de miliarde de dolari în active investite, Banca Națională a Elveției oferă un sprijin de lichiditate de până la 100 de miliarde de franci elvețieni celor două instituții, iar guvernul elvețian oferă o garanție de 9 miliarde de franci elvețieni pentru eventualele pierderi legate de activele preluate de UBS.

Băncile centrale ale Statelor Unite, Europei, Elveției, Angliei, Canadei și Japoniei au anunțat duminică acțiuni coordonate pentru a îmbunătăți accesul la lichidități, o măsură excepțională pentru a restabili încrederea în sistemul financiar. „Dacă achiziția Credit Suisse ar fi putut duce la o anumită relaxare, cel puțin temporară, a tensiunilor, aceste ultime măsuri vor avea probabil efectul opus, deoarece arată o schimbare în percepția riscului din partea băncilor centrale, în primul rând, fără îndoială, a Fed”, a declarat Véronique Riches-Flores, economist la cabinetul RichesFlores.

Salvarea vine într-un moment în care sectorul bancar se află sub presiune de când marile bănci centrale au majorat brusc ratele în încercarea de a controla inflația. Recent, în SUA au avut loc mai multe falimente bancare, ceea ce a generat temeri legate de un risc major de contagiune. Autoritățile americane și Fed au luat măsuri pentru a limita aceste evenimente.

Întregul sector bancar va fi observat. Cele „două seturi de probleme”, Credit Suisse și eșecurile reglementărilor americane, „nu privesc băncile franceze și europene”, a dat asigurări, luni, guvernatorul Băncii Franței.

Cutremurul de la Credit Suisse, risc relativ limitat pentru băncile europene

Dacă lucrurile ar merge foarte prost pentru Credit Suisse, „alte bănci care lucrează cu instituția elvețiană ar fi inevitabil expuse și ar exista un efect de ricoșeu”, avertizează Stéphane Deo, director de strategie de piață la Ostrum Asset Management.

Deocamdată, riscul de contagiune pare relativ limitat pentru băncile europene, care sunt bine capitalizate și acoperite împotriva creșterii ratelor dobânzilor. Cu toate acestea, având în vedere actuala creștere a volatilității, „băncile europene vor fi probabil mai prudente în ceea ce privește acordarea de împrumuturi, existând riscul unor restricții privind condițiile de creditare. Pe de altă parte, în cazul în care costurile de finanțare cresc pentru bănci, acest lucru ar însemna o înăsprire a condițiilor de creditare ale acestora și ar ușura presiunea asupra BCE de a majora dobânda cheie în fața unei inflații recalcitrante”, susține expertul.

Măsurile de urgență luate în weekend pentru a atenua cutremurul de la Credit Suisse și de presiunea asupra sistemului bancar au permis piețelor bursiere europene să se redreseze luni, însă presiunea asupra băncilor continuă.

După o deschidere pe roșu și o volatilitate ridicată, indicii europeni și-au revenit la Paris (+0,95%), Londra (+0,47%) Milano (+0,73%), Frankfurt (+0,75%) în jurul orei 11:25 GMT, după o săptămână neagră pentru sectorul bancar care a afectat toate piețele. Sectorul financiar continuă să sufere: băncile europene sunt în scădere cu 1,57% în indicele Eurostoxx 600, cu BNP Paribas în scădere cu 4,29%, ING cu 5,13% și Deutsche Bank cu 2,34%. Cotația acțiunilor Credit Suisse s-a prăbușit cu aproape 60% și valora mai puțin decât oferta de preluare a rivalului său UBS, care era de asemenea în scădere cu 3,5% în jurul orei 10.55 GMT.

Graba de a găsi refugii sigure

„Investitorii încă se străduiesc să evalueze situația acțiunilor financiare” și așteaptă în continuare reuniunea de marți și miercuri a Rezervei Federale americane, a declarat Pierre Veyret, analist la ActivTrades. Semn că febra continuă, investitorii se repliază pe toate valorile considerate refugii sigure, în special pe aur și pe piața datoriilor suverane, notează 7 sur 7.

Pe Wall Street, contractele la termen sugerau o deschidere prudentă, cu o creștere de 0,13% așteptată pentru indicele S&P 500, precum și pentru indicele Nasdaq, puternic tehnologizat, și un Dow Jones aproape de echilibru.

Garanții guvernamentale elvețiene

După negocieri intense purtate în weekend, cel mai mare grup bancar elvețian, UBS, a acceptat duminică să cumpere rivalul său cu probleme, Credit Suisse, cu garanții semnificative din partea guvernului de la Berna și cu lichidități din partea băncii centrale a țării, SNB. Achiziția Credit Suisse, care se află în turbulențe de la începutul săptămânii trecute, se ridică la 3 miliarde de franci elvețieni (3,02 miliarde de euro) pentru o bancă care valora aproape de trei ori mai mult decât această sumă la închiderea ședinței de tranzacționare de vineri.

Pentru a calma stresul bancar, au fost emise declarații oficiale: „sectorul bancar european este rezilient, cu niveluri solide de capital și lichiditate”, a declarat luni Banca Centrală Europeană, într-o declarație comună cu Mecanismul European de Rezoluție Bancară (SRB) și Autoritatea Bancară Europeană (ABE).

Autoritatea germană de supraveghere bancară Bafin a reiterat că sistemul financiar național este „stabil și robust”.

Inițiativă contraproductivă?

Duminică, băncile centrale din Statele Unite (Fed), Europa, Elveția, Anglia, Canada și Japonia au anunțat o acțiune coordonată pentru îmbunătățirea accesului la lichidități, o măsură excepțională pentru a restabili încrederea în sistemul financiar, zguduit în ultimele zece zile de prăbușirea instituției americane Silicon Valley Bank (SVB). Dar „cu cât factorii de decizie acționează mai mult, cu atât mai mulți investitori se așteaptă la vești proaste, ceea ce creează o buclă de feedback îngrozitor de negativă, ca și cum investitorii s-ar întreba: ce știu ei și noi nu știm?”, spune Stephen Innes de la SPI Asset Management.

Aurul, peste 2.000 de dolari

Impulsionat de îngrijorările care se agravează asupra sectorului bancar, prețul aurului a depășit luni dimineață pragul simbolic de 2.000 de dolari uncia. La ora 10:30 GMT, aurul era în scădere cu 0,16%, la 1.985 de dolari. Euro era în creștere cu 0,14 la sută față de dolar, la 1,0685 pentru un dolar.

Pe piața petrolieră, petrolul american WTI era în scădere cu 2,73%, la 64,92 dolari pe baril, în jurul orei 10:30 GMT, iar petrolul Brent din Marea Nordului era în scădere cu 2,45%, la 71,21 dolari. Gazele naturale europene au coborât luni sub 40 de euro pe megawatt-oră (MWh), cel mai scăzut nivel din iulie 2021, fiind frânate de vremea blândă și de nivelul ridicat al depozitelor.