Cuvântul din limba română pe care mulți români îl scriu și îl pronunță greșit. E folosit foarte des, mai ales în conversații. Lingviștii din țara noastră au dezvăluit care este, în realitate, forma corectă a acestuia.
Termenul din limba română pe care multe persoane îl scriu și îl rostesc eronat. E utilizat frecvent, în special în vorbire. Majoritatea oamenilor nu sunt conștienți atunci când fac o greșeală când vorbesc cu cei cu care interacționează.
Una dintre formele care se folosește greșit are legătură cu verbul „a avea” care uneori stârnește confuzie în rândul copiilor, dar și a adulților. Din păcate, greșeala aceasta se face atât în scris, cât și în vorbirea curentă.
Mai exact, multe persoane spun „să aibe”, în loc de „să aibă”, care este, de fapt, varianta corectă. Potrivit dictie.ro, „să aibe”, alături de „să aive” sunt regionalisme și nu sunt indicate a fi folosite în redactarea unui scrisori sau a unui articol.
Așadar, varianta acceptată de limba română este „să aibă”, la timpul prezent, persoana a III-a, singular și plural. Forma este de la verbul „a avea”, de conjugarea a II-a și are sensul de „a deține”,„a poseda” sau „a stăpâni”.
Vorbesc corect cetățenii români? Aceasta este întrebarea la care specialiștii au dat un răspuns. Rodica Zafiu, în calitate de profesoară, lingvistă și cercetătoare, este de părere că oamenii au o spaimă mare când vine vorba de schimbarea limbii române.
„Când vorbim despre limba română, pericole, corectitudine, ne gândim doar la acea ultimă ipostază a ei – limba română literară, limba de cultură. Pentru că, în rest, orice grai e vorbit foarte corect.
Nici nu se pune problema corectitudinii, are propriile trăsături, reguli care se învață din mers, nu din cărți, odată cu formarea, deprinderea limbii. Sigur că limba română literară nu e niciodată vorbită perfect de toată lumea.
Cred că ceea ce ne sperie în momentul de față e că vedem mai multe texte sau mai multe mesaje ale unor vorbitori inculți. La un moment dat, îmi povestea o profesoară că a găsit foarte des în lucrarea scrisă de mână a unui elev lipsa semnelor diacritice.
Însă, ceea ce mi se pare că se schimbă mai mult, dincolo de fenomene anecdotice, este faptul că sunt preluate niște prescurtări, de pildă «Sal» pentru «Salutare». Se pare că a apărut în comunicarea online și apoi a trecut în cea vorbită”, a explicat specialistul pentru europalibera.ro.