Unele cuvinte din limba română sunt, de multe ori, folosite greșit de foarte multe persoane, care nu le cunosc sensul de bază. Sunt utilizate zilnic în vorbire, dar și în scris. “Expertiză” și “patetic” reprezintă exemple în acest sens.
Multe persoane utilizează greșit anumite cuvinte și expresii din limba română, în viața de zi cu zi, fără să-și dea seama de acest lucru.
Pentru a putea vorbi corect limba română, este important să cunoaștem sensul anumitor cuvinte. De exemplu, substantivul “expertiză” este, de multe ori, folosit greșit de către vorbitori.
Este un cuvânt împrumutat din limba franceză și are sensul de “cercetare cu caracter tehnic făcută de un expert, la cererea unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală ori a părților, asupra unei situații, probleme etc. a cărei lămurire interesează soluționarea cauzei”, potrivit Dicționarului Explicativ al Limbi Române (DEX).
Cu timpul, a fost copiat sensul din limba engleză al cuvântului, care înseamnă “sfatul sau părerea unui expert” sau “competență sau pricepere într-un anumit domeniu”.
“Transformarea semantică a lui expertiză a fost explicată prin fenomenul mai general de trecere de la modelul francez la cel englez. (…)
A fost observată și schimbarea contextului sintactic pe care o antrenează noua semnificație: în loc să fac expertiză, s-a ajuns la am expertiză”, a fost explicația oferită de către lingviștii Adina Dragomirescu și Alexandru Nicolae, potrivit adevarul.ro.
Un alt cuvânt utilizat des în vorbire este “patetic”. Atunci când folosesc acest cuvânt, vorbitorii fac referire la sensul de “jalnic” sau “penibil”.
În limba engleză, cuvântul “pathetic” are, într-adevăr, sensul de “jalnic”, “jenant”, “penibil” sau “demn de milă”. Sensul acestuia este, însă, diferit în română.
Patetic înseamnă, potrivit DEX, “plin de patos, care emoționează, impresionează, înduioșează; plin de emfază, de afectare”.
În acest caz, semnificația din engleză a acestui adjectiv a fost preluată forțat în limba română. Deși ambele sunt adjective care au o formă asemănătoare, nu au același sens în ambele limbi.
Un alt cuvânt utilizat greșit, de multe ori, este “profesionist”. Acesta este folosit ca un cuvânt de laudă pentru o persoană care a devenit foarte competentă într-un anumit domeniu.
Sensul de bază al cuvântului este, însă, “(Persoană) care lucrează într-un anumit domeniu de activitate pe baza unei pregătiri corespunzătoare”, arată DEX.
În ultimii ani, un cuvânt foarte folosit a fost “asumată”, provenit de la verbul “a asuma”. În DEX, acest verb are următoarele semnificații:
“1. A lua ceva asupra sau pe seama sa; a se angaja să îndeplinească ceva; 2. A accepta ca ipoteză o propoziție (judecată) pentru a constata consecințele care rezultă din ea”.
Atunci când verbul este folosit la forma de participiu trecut, adică “asumat”, sensul este de “luat asupra sa”, “arogat” sau promis”:
Verbul “a asuma” nu ar trebui confundat cu “a se asumata”. Cel din urmă este folosit foarte rar și are înțelesul de “a se îngreuna la cap” sau “a se îmbăta”, potrivit shtiu.ro.
Cu timpul, participiul trecut al verbului, la genul feminin, adică “asumată”, a primit un sens greșit. Acesta nu este deloc aproape de cel inițial.
O persoană nu poate spune despre ea că este “asumată”, întrucât acest lucru ar însemna, potrivit sensului din dicționar, “luată asupra sa”, “promisă” sau “arogată”. Doar acțiunile se pot asuma, nu și oamenii.