Fotbalistul care a devenit o problemă pentru Daniel Pancu. Avertisment pentru antrenor înainte de Oțelul – Rapid

În general, concluziile se trag după partide importante, sau după perioade mai lungi de timp. Cu ce ar putea ajuta o întâlnire (și câștigată până la urmă) cu o trupă de Liga 2? Ei bine, tocmai pentru că Poli vine din liga secundă concluziile partidei sunt importante. Și tocmai pentru că meciul a fost în cele din urmă câștigat, concluziile sunt mai ușor de înțeles și de digerat.

Lotul Rapidului este acoperitor din punct de vedere numeric, nu însă și valoric

La Sibiu, Daniel Pancu a profitat de ocazie (meci de Cupă cu trupă de Liga 2) pentru a oferi minute unor jucători veniți după accidentări și pauze lungi (Manea, Kamara), pentru a da continuitate lui Bubanja, sau Doumbia (nou venit, dar cu pretenții de titular), dar și pentru a lăsa fotbaliști cu statut de rezervă – Ciobotariu, Latif, Pop, Jambor – să se exprime și să impresioneze în meci oficial. În condiții de adversitate, cum îi place lui Pancone să spună.

Manea și Kamara și-au confirmat prin evoluție statutul de pretendenți la tricou de titular; odată ce vor avea ritm de joc vor emite pretenții la primul unsprezece. Ciobotariu a jucat în acest debut de sezon; datorită contextului (accidentări) și-a făcut loc ba în centru, ba în lateral (dreapta). Pe de altă parte, Pop și Jambor au demonstrat că sunt genul de rezervă care completează numeric lotul, reprezintă în teorie o opțiune pe post, dar nu pun deloc presiune pe titular.

Stoilkovic știe deja că poate juca și cu entorsă în fața lui Jambor, iar Dobre nu are nici un fel de emoții că revenirile lui Kamara și Petrila în stânga i-ar pune în pericol titularizarea – banda dreaptă e a lui.

Digi24.ro

„Toate se înclină în fața Majestății Sale, idiotul”. Rușii și-au doborât propriul elicopter în timpul unui atac asupra ucrainenilor

Latif devine o problemă pentru Daniel Pancu cu 5 centrări în 20 de minute

Exact când desfăcuse șampania după plecarea lui Borza, Sălceanu s-a trezit pe cap cu o dublă concurență – Annan și Latif. Ultimul împrumutat de la Genoa, venit la pachet cu Doumbia. Iar senzația a fost că e un fel de apendice al împrumutului lui Doumbia.

Digisport.ro

Garda de Mediu l-a obligat să demoleze biserica și l-a amendat cu 31.000 de lei! Gigi Becali: ”Am băgat legea acum”

Pancu a avut multe cuvinte frumoase despre mijlocașul central, dar niciunul pentru fundașul stânga. În primul meci la care a avut drept de joc (cu Dinamo), Latif a rămas pe bancă, dar a intrat în ultimele 20 de minute. Deși nu a lăsat o impresie proastă, în următorul meci, cel de la Ploiești, Pancu a preferat improvizația Onea când titularul Sălceanu a fost înlocuit. După minutele primite cu Craiova, Latif e pentru prima dată titular la Sibiu și lasă o impresie bună. De acord, adversarul este unul de Liga 2, dar Latif nu a arătat emoții nici cu Dinamo și nici cu Craiova.

Sezonul trecut, Borza a dat 70 de centrări în 29 de meciuri. Latif a dat 5 în 20 de minute cu Dinamo. Desigur, un fundaș lateral nu se evaluează (doar) după numărul centrărilor, dar personalitatea unui puști de 18 ani da. Mai ales când copilul e abia venit într-o țară străină și e la primul meci la noua sa echipă (și acela cu Dinamo!). Cert este că jocul lui Latif în aceste trei partide a furat ochii suporterilor.

De ce spun că prestațiile bune ale lui Latif ridică probleme? Pentru că CV-ul lui Annan îl recomandă ca titular. Ne amintim că Pancu a deplâns plecarea lui Borza, declarând explicit că îi simte lipsa în jocul Rapidului. Sălceanu fiind bine-sănătos în acel moment. Cum Sălceanu este a doua opțiune de under la Rapid (după Vulturar), iar Annan a fost transferat la 12 zile după Latif, rezultă că tânărul din Burkina Faso a fost văzut ca a treia opțiune. Și cum nu există în general loturi cu trei variante (de meserie) pentru un post de fundaș lateral, înțelegeți, sper, de ce am presupus că Latif a fost considerat de la început un rest la împrumutul lui Doumbia.

Iar „problema” despre care vorbesc este aceea că a treia opțiune ridică pretenții de titularizare în fața unui under și în fața celui pe care antrenorul său l-a cerut după venirea sa (și care a fost adus ca titular).

Rapid nu are mijlocași pentru sistemul 4-3-3

Pancu a propus de mai multe ori acest sistem pe debutul de sezon – practic în toate meciurile, cel puțin în prima repriză. Și Rapidul a avut constant dificultăți în a construi în acest sistem.

Grameni, Doumbia (la Ploiești) și Bubanja sunt interii folosiți de Pancu în acest modul. Pe Doumbia încă nu îl cunoaștem suficient, dar el pare mai mult mijlocaș defensiv decât inter. Bubanja are un volum de joc incredibil pentru prima ligă, are forță și agresivitate, dar pe măsură ce se apropie de careul advers își arată limitele tehnice. Iar Grameni, titular indiscutabil după plecarea lui Christensen, nu impresionează nici ofensiv, nici defensiv, deși are cel mai pronunțat profil de optar din lotul Rapidului.

Dacă 4-3-3 este un sistem pe care Pancu îl ia în calcul, primele etape vin cu o veste proastă: Rapid nu are interi pentru a juca acest sistem. Fără un optar care să ajute construcția, Rapid se va chinui de fiecare dată să atace cu trei oameni la mijloc. De aceea meciul cu Poli e atât de elocvent – pentru că Rapid nu a reușit nici cu un adversar de Liga 2 să producă fotbal în acest sistem. Treceți în revistă meciurile Rapidului – s-a jucat fotbal în 4-2-3-1, nu în 4-3-3.

Moruțan și Stoilković, sau riscul de concentrare

Am stabilit că Rapid se poate exprima fotbalistic în 4-2-3-1. În acest sistem, mijlocașul ofensiv este omul cheie. Cel aflat în centrul liniei de 3, care face conexiunea între linii și face legătura între extreme și vârful de atac. Acesta este Moruțan. Rapid a trecut în 4-2-3-1 când el a venit de pe bancă, sau când a fost tras în centru (dacă începea în bandă). Imaginați-vă că nu ar exista opțiunea Moruțan în lotul Rapidului.

Moruțan a venit la Rapid în iarnă și a fost văzut ca o completare a lui Christensen, care nu putea juca decar. Ei bine, Christensen nu mai e. Vă rog să vă imaginați jocul Rapidului și fără Moruțan. În plus, Rapidul are acum, după foarte mult timp, un vârf de atac – Stoilković. A marcat o singură dată, rămâne să ne lămurim cum stă la capitolul finalizare, dar e atacant număr nouă. Are viteză, vede spațiile, e suficient de tehnic, e suficient de puternic, se poate lupta cu stoperii și face pressing. Rapid are, așadar, un singur vârf de atac și un singur mijlocaș ofensiv. În alte activități asta s-ar numi risc de concentrare. Așa se traduce sofisticat popularul „toate ouăle într-un singur coș”.

De ce e relevant meciul cu Poli? Pentru că în prima repriza ați văzut Rapidul fără Moruțan și fară Stoilković. Într-un meci cu o trupă (bună, e adevărat) de ligă secundă. Așa ar arăta Rapidul fără cei doi, atât de greu de privit ar fi într-un meci în care i-ar arde buza să marcheze. Un club cu pretenții de trofeu nu se poate expune riscului de a arăta astfel prin absența a unul, sau doi jucători.

Amintiți-vă de perioada în care Rrahmani a lipsit și Rapid a jucat practic fără atacant. Astfel de lucruri se întâmplă în fotbal; suspendarea sau accidentarea nu sunt evenimente extraordinare. Și te lovesc atunci când ești descoperit. Astăzi, în loc de Stoilković, Rapid poate încerca să joace cu Kodor, Jambor, sau Burmaz. Ce variantă preferați? Nu repet întrebarea pentru Moruțan, pentru că aici nu pot oferi opțiuni de răspuns.