A apus “Cooperativa”, s-au schimbat generații de jucători și antrenori, s-au făcut stadioane noi, minciunile și declarațiile de complexență în Liga 1 au rămas aceleași. Adevărul e tocmai invers.
1. “Nu ne gândim la titlu”. Dar pentru asta tragem cu dinții la antrenamente, d-aia am cerut prime și bonusuri mari în contracte, acesta este obiectivul clubului încă de la înființare, precum și motivația patronatului de a ne aduce pe contracte semnificative. În rest, nu, chiar nu ne gândim la titlu, jucăm la plăcere, precum mucoșii ăia de 4-5 ani, abia înscriși de părinți la fotbal. Doa, doa!
2. “Cupa e foarte importantă pentru noi.” Ați auzit pe cineva să zică altfel? Însă toate cluburile intră pe teren cu rezervele, odihnind titularii de drept sau oferind minute jucătorilor care în campionat nu prind primul 11 nici dacă sunt rudă cu acționarul majoritar.
3. “Nu contează că am înscris eu, important e că a câștigat echipa”. O declarație prin care jucătorul vrea să arate cât de altruist este, punând întotdeauna interesul (grupului) clubului mai presus de interesul personal, însă e clar că minte de rupe. Indiferent de postul pe care evoluează, golul este ceea ce vede orice jucător din lume atunci când închide ochii seara, la culcare. Nu există sentiment mai plăcut și emoție mai puternică pe terenul de fotbal decât cele oferite de înscrierea unui gol, mărturie fiind bucuria pură și descătușarea totală la care suntem martori cu toții în secundele următoare. Ați auzit un alpinist să declare că nu contează cucerirea Everestului!?
4. “Nu am ce să le reproșez jucătorilor.” Un clișeu rostit de antrenorii noștri după meciuri pierdute, în care au avut pe teren 5 Messi, 3 Maldini, 2 CR7 și în poartă pe Buffon, însă partida a fost arbitratā de Ionică Serea. Teribil ghinion pentru perfectiunea din iarbā, intr-adevār!
5. “Întâlnim o echipă foarte bună”. Declarație rostită de favoriți, bine-nțeles, pe care o s-o cred în momentul în care voi auzi, în sfârșit, un antrenor sau un jucător de PLAY OFF spunând următoarele: “Sunt vai mama lor și nici nu au vreun geniu pe bancă, altfel s-ar bate la titlu și ei, nu să evite retrogradarea. Îmi pare rău, dar acesta este adevărul!”
6. “E un meci ca oricare altul.” Ba nu e deloc, că nu degeaba ți-a pus întrebarea aia reporterul. Fie urmează să întâlnești o echipă de la care ai plecat cu scandal, fie una pe care nu ai reușit să o bați vreodată, deși e unul din visurile tale în fotbal, motive pot fi multiple, poate cu 3 puncte ai fi deja campion, cel mai probabil, cert e că meciul chiar reprezintă un moment special în carieră și ai da orice să-l câștigi, banditule elegant, de pe bancā sau din teren!
7. “Nu banii sunt importanți”. Clar!
8. “Nu mă gândesc la un transfer”. Normal că nu, discuțiile au apărut din senin, plus că tu asta îți dorești cu ardoare: să nu evoluezi în carieră, să nu progresezi financiar și evident că a face pasul la un club mult mai mare, eventual din străinătate, este exclus. A apărut gândul acesta o dată, mai demult, e adevărat, dar ai mers imediat la psiholog și acum totul este OK, nu a recidivat.
9. “Nu citesc ziarele.” Nu mai mult de 20 de ori pe zi, în orice caz, nici nu te cauți pe Google, te și răstești constant la familie și prieteni când îți trimit linkuri în care apare numele tău. De fapt, dacă stai bine să te gândești, nici nu știi ce înseamnă “Gazeta Sporturilor” și “Prosport”, iar de “Fanatik” acum auzi prima oară. Branduri de țoale sau ce sunt astea!? Saloane de tatuaje!? Că nici astea nu te atrag.
10. “Avem încredere în antrenor.” Moment în care zilele acestuia pe bancă sunt numărate. (Smile)