Darius Vâlcov s-a predat în Italia. Fostul ministru are de executat 6 ani de închisoare, însă rămâne de văzut dacă autoritățile italiene îl vor extrăda. Asta, în condițiile în care Italia, alături de Grecia, e paradisul fugarilor din România, pentru că autoritățile de acolo aproape niciodată nu acceptă o extrădare.
Vâlcov era căutat în toată lumea, însă a decis să se predea la Poliția din Portici. Căutat din 3 mai pentru că ar trebui să facă 6 ani de închisoare pentru dare de mită unei persoane însărcinate cu un serviciu public și trafic de influență ilicită, Vâlcov a ales să se predea, după modelul Sorin Oprescu în Grecia.
Cu toate acestea, faptul că s-a predat nu înseamnă mare lucru, dacă autoritățile din Italia nu-l vor extrăda. Iar, momentan, așa cum arată și Radio Europa Liberă, Italia e chiar Paradisul fugarilor români. De altfel, majoritatea numelor grele care sunt condamnate la închisoare în România preferă să fugă în Italia, dacă nu o fac în Grecia sau Serbia.
Dacă Serbia nu e în UE, țări precum Italia sau Grecia privesc în continuare cu dispreț față de justiția din țara noastră și refuză să extrădeze infractorii, pe diverse motive. Desigur, infractorii fugiți de aici știu la rândul lor să își asigure binevoința autorităților din Italia, făcând multe afaceri acolo.
Cel mai recent exemplu e cel al politicianului fugar Ionel Arsene, fostul șef al CJ Neamț care și-a deschis o afacere în Italia înainte de a fi condamnat definitiv în România. Sursa citată remarcă faptul că până în 2021 fugarii alegeau Italia cu o certitudine că vor scăpa de închisoare, profitând de o lege permisivă. După 2021 fugarii obțin rezidența prin deschiderea unor afaceri în Italia, astfel judecătorii de acolo ajung să considere că sunt persecutați niște bravi afaceriști de-ai casei.
Conform legii, judecătorii pot refuza extrădarea și punerea în aplicare a unui mandat european de arestare dacă cei condamnați au rezidența de cel puțin 5 ani în Italia. Infractorii din România știu asta și-și fac intrarea în lumea afacerilor din Italia de mulți ani, mai ales că justiția din România tărăgănează cazurile multă vreme.
”Atunci când mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei sentințe sau a unei măsuri de securitate care privează de libertate, instanța de apel poate refuza predarea persoanei solicitate care este cetățean italian sau cetățean al unui alt stat-membru al Uniunii Europene cu reședința legală și efectivă sau cu rezidența pe teritoriul italian timp de cel puțin cinci ani“, este precizat în alin.(2) al Art.15 din Legea 10/2021.
Darius Vâlcov este un alt caz, fostul ministru de finanțe fiind un mare afacerist în Italia, care cu siguranță va încerca să obțină refuzarea extrădării, pentru că ar fi doar o victimă. Un al nume greu fugit în Italia e Alina Bica, fost procuror șef al DIICOT, condamnată la 4 ani de închisoare pentru că l-a favorizat pe omul de afaceri Ovidiu Tender.
Bica ar trebui să fie după gratii, însă în Italia, nu în România, după ce ”instanța italiană a recunoscut sentința pronunțată în România și a dispus executarea pedepsei în Italia, potrivit legislației italiene”. Cu toate acestea, până se fac ”clarificări juridice” femeia rămâne liberă. Alte nume grele de fugari în Italia ar fi Daniel Dragomir, fost ofițer SRI, Cornel Bogdan Popa, fost director în Primăria Capitalei, Marian Zlotea, fost europarlamentar sau Sorin Strutinsky, om de afaceri din Constanța.