Datoria publică a României a depășit 50% din PIB. Ce trebuie să facă acum Guvernul

Datoria publică a României a ajuns la 50,6% din PIB în lunile ianuarie și februarie, potrivit unor date transmise, vineri, de Ministerul Finanțelor. Astfel, s-a depășit cel de al doilea prag prevăzut în Legea responsabilității fiscal-bugetare. Acest lucru nu este deloc benefic pentru situația financiară a țării.

Guvernul trebuie să prezinte un plan de măsuri pentru reducerea datoriei publice

Totul se întâmplă în contextul în care România beneficiază și de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Prin Legea responsabilității fiscal-bugetare, Guvernul va trebui acum să prezinte un program prin care să se reducă datoria, dar trebuie să înghețe și cheltuielile cu salariile din sectorul public, potrivit economedia.ro

”Indicatorul datorie guvernamentală calculat în conformitate cu metodologia Uniunii Europene, pe baza datelor preliminate, exprimat ca procent în PIB se situează la nivelul de 50,2% din PIB, la sfârșitul lunii ianuarie 2022 și respectiv la nivelul de 50,6% din PIB, la sfârșitul lunii februarie 2022”, transmite Ministerul Finanțelor.

Reamintim că salariile de la stat sunt deja, înghețate din anul 2021 la un nivel din decembrie 2020. Dar, odată cu majorarea numărului de salariați sau acordarea unor prime, plăți ocazionale, cheltuielile pentru salarii se pot majora.

Digi24.ro

Unde este Fito? Povestea celui mai notoriu infractor din Ecuador, care a fugit din închisoarea în care trăia ca un rege

Consecințe ale creșterii datoriei publice

Econimistul Silviu Cerna a notat în lucrarea ”Consecințe economice ale datoriei publice”, cum ne poate afecta mărirea datoriei publice. Printre efecte se numără creșterea accizelor, a impozitelor pe capital, pe avere sau pe salarii.

”Consecința imediată este o productivitate a muncii mai mică, deoarece încetinirea formării de capital împiedică inovațiile (…)

Creșterea datoriei determină, de asemenea, creșterea cheltuielilor bugetare cu plata anuităților. Aceste plăți trebuiesc făcute în detrimentul cheltuielilor productive – de exemplu, a investițiilor publice în infrastructură –, ori trebuiesc acoperite prin creșterea impozitelor și taxelor.

Ca urmare, în funcție de măsurile fiscale adoptate, efectele negative se pot manifesta asupra consumului – în cazul creșterii TVA și a accizelor –, asupra investițiilor private – în cazul impozitelor pe capital, pe avere și pe venituri –, precum și asupra ofertei de forță de muncă – în cazul impozitelor pe salarii. În fine, creșterea datoriei duce la creșterea riscului de țară și, deci, a primelor de risc, ceea ce determină majorarea costurilor finanțării statului și poate pune în pericol solvabilitatea acestuia.

Digisport.ro

Lovitură de teatru! De ce ar fi făcut luptătorul MMA gestul golănesc către fata din ring: ”N-am altă explicație”

Mai mult, această evoluție induce, de regulă, o creștere a dobânzilor pretinse de creditori inclusiv populației și întreprinderilor”, a notat Silviu Cerna.