Datele Autorității Electorale Permanente arată că aproape toate partidele care au participat la alegerile parlamentare au ieșit din campanie fără datorii. După ani în care partidele își rostogoleau datoriile, creșterea subvențiilor le-a asigurat un trai mult mai ușor pe banii contribuabililor.
Anii electorali afectau serios bugetele formațiunilor politice care acumulau datorii consistente pe care le achitau cu greu, însă creșterea de aproape 20 ori a subvențiilor de la buget a făcut ca partidele să treacă ușor anul 2020.
Practic, românii au plătit în ultimii ani din buzunarul lor datoriile făcute de către politicieni, datorii care la alegerile din 2016 afectau grav situația financiară a partidelor.
Autoritatea Electorală Permanentă a publicat situația datoriilor acumulate de către formațiunile politice în urma campaniei pentru alegerile parlamentare din 2016. Dintre partidele parlamentare, datoriile cele mai mari le-au făcut liberalii, PNL având de achitat 1.906.224 lei, asta în timp ce PSD, USR-PLUS, UDMR nu au nici măcar un leu datorie.
Nou veniții de la AUR au și ei de achitat 53.025 de lei, sumă comparabilă cu datoria pe care o are Pro România, care a ratat intrarea în Parlament și a rămas cu o datorie de 23.366 lei. Acestora li se adaugă un partid recent înființat, Alianța Renașterea Națională, care are de achitat după campanie 29.246 lei.
Sumele sunt un fleac prin comparație cu datoriile totale înregistrate de partide la finele anului 2016 când au avut loc precedentele alegeri parlamentare. Atunci formațiunile parlamentare erau cocoșate de plăți restante, însă nici subvențiile primite de la contribuabili nu erau atât de mari.
Potrivit unei statistici realizate de analizeeconomice.ro pe baza datelor de la Ministerul de Finanțe, situația datoriilor partidelor parlamentare pe 2016 era următoarea: PSD – 33.900.000 lei, PNL – 31.850.000 lei, PMP – 3.940.000 lei, UDMR – 2.910.000 lei, ALDE – 2.330.000 lei și USR – 450.000 lei.
Salvarea partidelor de consecințele nesăbuinței lor financiare s-a făcut pe spinarea plătitorilor de taxe în 2018, când s-au schimbat regulile de acordare a subvenției de la stat pentru formațiunile parlamentare. Astfel, ele nu au mai primit anual echivalentul a 0,04% din veniturile încasate la buget, ci 0,04% din Produsul Intern Brut (PIB), sumă mult mai mare. Amendamentul a fost propus de către deputatul Mircea Drăghici, pe atunci trezorier al PSD și apoi condamnat în primă instanță pentru că a furat chiar din banii primiți de partid ca subvenție.
Prin acest artificiu, cuantumul total al subvențiilor, care se acordă în funcție de ponderea în Parlament a fiecărui partid, a sărit de la 30.000.000 lei în 2017 la nu mai puțin de 170.300.000 lei în 2018, mai mult decât suficient pentru achitarea tuturor creanțelor istorice acumulate în timp.
Vârful a fost atins în 2019, cu o subvenție totală de 252.600.000 lei, dar pe fondul indignării publice provocate de această situație, guvernul Orban a dispus reducerea sumei cu 30% în 2020, care a fost de 181.400.000 lei. Chiar și așa, presupunând că nivelul subvenției rămâne neschimbat și în acest an, – bugetul de stat încă nu a fost adoptat – cele două milioane de lei pe care liberalii le au de plătit în urma campaniei vor putea fi achitate din banii primiți de la buget într-o singură lună.