Daune morale pentru ședințe la psiholog! Le-a obținut o femeie din Cluj-Napoca, după ce a fost înșelată de un site de cumpărături

O femeie din Cluj-Napoca a primit daune morale de 3.000 de lei, „care pot reprezenta contravaloarea unor ședințe de terapie” printr-o decizie în primă instanță a instanței. Judecătorul a decis că femeia este îndreptățită la acești bani după ce a fost înșelată de un site de cumpărături online cu suma de 11.000 de lei.

Banii femeii, blocați de site-ul de cumpărături

Povestea începe la finalul anului 2018, atunci când femeia din Cluj-Napoca poartă o serii de discuții cu unul dintre partenerii firmei S.C.Shopping Center Network S.R.L și, după ce i se prezintă modul în care se pot efectua cumpărăturile și ce avantaje ar obține, aceasta decide să se înscrie pe platforma de cumpărături on-line. Femeia virează apoi în contul firmei 11.000 de lei, sumă de bani pe care urma să o folosească pentru o serie de cumpărături.

Însă în momentul în care încearcă să folosească acești bani, femeia descoperă cu stupoare că nu mai are acces la banii depuși. Ce se întâmplase: banii au ajuns într-un cont de garanții și, pentru a avea acces la ei, i se impunea acesteia să convingă ei alte două persoane să se înscrie pe platforma SCNet.

Avocata Roxana Pop, cea care a reprezentat-o pe femeie, a susținut în fața instanței că femeia a realizat, atunci, că acel contract „a fost încheiat fără a avea posibilitatea de a înțelege modalitatea concretă în care vor fi direcționați banii clientului”, ceea ce „este de fapt o metoda de practică ilegală comercială a acestei societății”.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Victima a încercat în zadar să își recupereze banii pe cale amiabilă, întrucât platforma de shopping online a refuzat.

„Reclamantei nu i s-a comunicat că depunerea sumei de 11.000 de lei va fi efectuată într-un cont de garanții, aceasta fiind informată că poate să folosească suma respectivă pentru achiziționarea produselor de la partenerii comerciali de care era interesată, deși în realitate, după depunerea sumelor în contul pârâtei, nu mai putea dispune de suma respectivă pentru achiziționarea produselor de la partenerii comerciali”, se arată în concluziile depuse în fața instanței de avocata victimei și citate de publicația Clujust.ro.

A urmat apoi o plângere la Protecția Consumatorilor (ANPC), instituție care a considerat că acel contract a fost încheiat în mod abuziv, și a aplicat o amendă de 10.000 de lei. Acest lucru se întâmpla la doar două luni de când femeia virase cei 11.000 de lei în conturile SCNet.

Instanța a decis că femeia a fost indusă în eroare

După decizia ANPC, femeia s-a adresat instanței pentru a-și recupera banii. Acolo, în fața judecătorilor, asociatul în firma SCNet, Iovan Nicolae, cel care a convins-o în primă fază să se înscrie pe platformă, a încercat să explice în ce a constat contractul încheiat cu femeia păgubită. El a susținut că banii depuși funcționează ca o garanție, asemenea unui avans pe care-l plătește cineva care dorește să cumpere, de exemplu, un apartament, vânzătorul având astfel garanția că la termenul stabilit de cumpărătorul va achita diferența de preț.

Digisport.ro

Arpad Paszkany s-a afișat cu noua iubită, cu 24 de ani mai tânără, iar acum s-a aflat totul: femeia a rupt tăcerea

Acesta a susținut apoi că exact același lucru se întâmplă și în sistemul de cumpărături online al firmei sale, persoana decide în cunoștință de cauză și depune la bancă acea garanție, după care o folosește pentru a achiziționa bunuri.

Instanța a apreciat însă că reclamanta nu a fost în mod corect informată cu privire la modul de funcţionare a sistemului de cumpărături, nefiindu-i indicat modul de funcţionare al comisioanelor şi al garanţiei depuse de aceasta în contul deschis în cadrul platformei.

„Instanța apreciază ca fiind întemeiate susținerile reclamantei potrivit cărora aceasta nu a înțeles modalitatea în care funcționează sistemul de cumpărături, iar acest aspect s-a datorat în mare măsură modalității în care acest sistem i-a fost prezentat de către martorul Iovan”, se arată în motivarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Firma funcționa pe o structură piramidală

Judecătorii au ținut cont în mare măsură de sancțiunea aplicată de ANPC, care a considerat că practica societății, prin care le impunea clienților condiții ascunse, precum obligația de a aduce alți clienți, ca fiind una abuzivă.

„Astfel, prin respectiva decizie s-a reținut că pârâta prin acțiunile sale înșelătoare atrage consumatorii, pe care îi induce în eroare că prin înscrierea la SCNEt pot beneficia de avantaje în ceea ce privește prețul produselor achiziționate cu cât cumpără mai mult, precum și de primirea de comisioane și vauchere, dar în realitate aceste avantaje nu se acordă decât urmare a introducerii altor consumatori în sistem, iar banii depuși în contul indicat nu mai pot fi recuperați fiindu-se astfel afectate interesele economice”, se arată în motivarea instanței.

Magistrații au subliniat că firma a operat un sistem piramidal, în care consumatorul era obligat să ofere o contraprestație prin aducerea în sistem a altor clienți. Concluzia a fost că practicile firmei în acest caz au fost înșelătoare.

Pe cale de consecință, instanța a judecat că acel contract încheiat nu îi poate impune obligații femeii, din moment ce aceasta nu a fost corect informată.

„În drept, potrivit dispoziţiilor art. 1350 alin. 1şi 2 C.civ. (1) Orice persoană trebuie să îşi execute obligaţiile pe care le-a contractat. (2) Atunci când, fără justificare, nu îşi îndeplineşte această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părţi şi este obligată să repare acest prejudiciu, în condiţiile legii. Astfel, în cauză a fost încheiat un contract între reclamantă şi societatea pârâtă, aspect ce rezultă şi din aderarea reclamantei la sistemul de cumpărături. Însă reclamanta nu a fost în mod corect informată cu privire la modul de funcţionare al sistemului de cumpărături, în plus, pârâta a recurs la practici comerciale ilegale fiind sancţionată contravenţional în acest sens”, se mai arată în motivarea deciziei instanței care a indicat dosarul pierdut de firmă în procesul cu ANPC.

Daune morale de 3.000 de lei

Prin decizia judecătoriei, firma a fost obligată să îi restituie femeii suma de 11.000 de lei, pe care aceasta a depus-o în contul platformei și pentru care nu a beneficiat de niciun serviciu. Mai mult, instanța a decis că pierderea acestei sume, dar și eforturile pe care femeia le-a depus ulterior pentru recuperarea banilor, reprezintă o trauma emoțională. Astfel, instanța a obligat firma SCNet la plata unor daune morale de 3.000 de lei, despre care a susținut că pot reprezenta contravaloarea unor ședințe de terapie.

„Pierderea unei sume de 11000 lei poate reprezenta în sine un stres emoţional pentru majoritatea persoanelor care locuiesc în România şi obţin un venit mediu. În plus, reclamanta a fost nevoită să facă numeroase demersuri în faţa organelor statului în vederea recuperării sumei de 11000 lei.

În vederea acoperirii prejudiciului emoţional suferit de reclamantă ca urmare a faptei ilicite a pârâtei, după cum s-a reţinut mai sus, instanţa va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 3000 lei, cu titlu de daune morale, care poate reprezenta contravaloare unor şedinţe de psihoterapie în vederea restabilirii sănătăţii emoţionale”, se arată în motivarea sentinței.