Davos, locul unde se stabilește mersul lumii. Momentele care au făcut istorie și motivele pentru care Forumul e detestat de Elon Musk

La începutul fiecărui an, de aproape şase decenii, staţiunea elveţiană Davos devine capitala mondială a afacerilor politicii şi ştiinţei. Evenimentul din acest an se desfăşoară sub auspicii deosebite, din cauza tensiunilor în creştere din întreaga lume, care au culminat cu intenţia declarată a lui Donald Trump de a pune mâna cu orice preţ pe Groenlanda.

65 de șefi de stat și de guvern și șase lideri din G7 prezenţi la Forumul de la Davos

Anul acesta este pentru prima dată de la înființarea Forumului Economic Mondial (WEF) când lipseşte legendarul Klaus Schwab, însuşi fondatorul forumului. Nu va participa la niciun eveniment, nu are planificată nicio apariție publică, iar pe agenda forumului nu este niciun panel de discuţie care să-i onoreze contribuțiile. Părerea generală este că această figură emblematică a WEF a fost în mod intenţionat complet marginalizată, pentru a marca sfârşitul unei ere.

Problemele au apărut primăvara trecută, când Klaus Schwab a fost forțat să demisioneze din funcția de președinte executiv din cauza unor acuzații anonime împotriva sa, în care era acuzat de corupţie şi ilegalităţi. Ulterior, noua conducere a Forumului Economic Mondial, formată din copreședinții interimari Larry Fink și Andre Hoffmann, a comandat o anchetă independentă, care a concluzionat că nu s-au constatat abateri majore şi, deşi Klaus Schwab a fost reabilitat, el nu s-a mai întors la structurile importante ale Forumului Economic Mondial. Dedesubturile acestei situaţii ciudate sunt dificil de înţeles din exterior.

Ediţia din acest an, care se încheie vineri, are ca temă „Spiritul Dialogului”, se va concentra pe cinci direcţii: cum să colaborăm într-o lume din ce în ce mai fragmentată, cum să deblocăm noi surse de creștere, cum să investim mai bine în oameni, cum să implementăm inovația responsabilă la scară largă și cum să construim prosperitate ținând cont de sănătatea planetei. Aproape 3.000 de lideri din peste 130 de țări și-au anunțat participarea la forum, inclusiv 65 de șefi de stat și de guvern și șase lideri din G7. Centrul de greutate al evenimentului din acest an îl va reprezenta prezenţa lui Donald Trump, care îşi va susţine miercuri discursul la Davos, la doar câteva zile după ce a anunţat noi creşteri tarifare pentru statele UE care nu sunt de acord ca SUA să preia Groenlanda.

Digi24.ro

Fetiță de patru ani, în comă după ce ar fi fost bătută grav. Dosar penal pentru tentativă de omor

Momente istorice care s-au petrecut la Forumul de la Davos

Le Monde scrie că în sălile de la Davos răsună încă discursul rostit de Ronald Reagan în 1980. „Creșterea cheltuielilor publice și a taxelor nu funcționează. Tarifele protecționiste nu funcționează”, declarase președintele republican, înainte de a le promite europenilor: „Ne consolidăm apărarea, astfel încât America să poată colabora cu țările dumneavoastră ca garant al libertății și păcii. Vom colabora cu aliații noștri într-un spirit de egalitate și consultare”. Naraţiunea de acum este cu totul diferită şi întrebarea de pe buzele tuturor este ce va urma.

Digisport.ro

”Brutal”. Shakira a urcat pe scenă și ce a urmat face înconjurul lumii! Reacția artistei, ”de milioane”

În aşteptarea răspunsului la această întrebare, Davos este însă un loc unde se scrie istorie. Aici a fost prevenit în 1988 un război între Grecia şi Turcia, premierul turc Turgut Özal întâlnindu-se la Davos cu premierul elen Andreas Papandreou. Cei doi au semnat Declarația de la Davos, ceea ce a dus la normalizarea relațiilor dintre țările lor. A rămas de asemenea în istorie strângerea de mână din 1992, dintre Nelson Mandela și președintele sud-african Frederik Willem de Klerk, imediat după abolirea apartheidului. Definitoriu pentru omenire a fost şi momentul din 1987, când Hans-Dietrich Genscher, ministrul german de externe, a apărut pe scenă, apelând la Occident să îl „ia în serios pe Mihail Gorbaciov”. În același an, prima delegație oficială a Uniunii Sovietice a sosit în Elveția, prezentând principiile perestroikăi și glasnostului. În sala de conferințe Alpine, convingerea că o confruntare Est-Vest poate fi înlocuită de cooperare a fost exprimată public pentru prima dată.

Elon Musk, unul dintre cei mai mari critici ai Formului de la Davos: „Un guvern mondial neales”

Un moment de cotitură, care avea să atragă o mulţime de teorii conspiraţioniste, l-a reprezentat ediţia din 2016, cu titlul său îndrăzneţ, „A Patra Revoluție Industrială”, împrumutat dintr-o carte scrisă chiar de Klaus Schwab. Accentul se pune pe automatizare, tehnologiile datelor și pe inteligența artificială, alături de întrebări despre implicațiile lor etice și sociale. În acest context a fost lansată apoi o rețea de centre de cooperare pentru politici tehnologice menite să „maximizeze beneficiile și să minimizeze riscurile pentru societate”. De atunci Elon Musk a devenit unul dintre cei mai vocali critici ai organizaţiei, pe care a numit-o „un guvern mondial neales, pe care oamenii nu l-au cerut şi nu îl doresc”.

„Cum de mai este WEF/Davos o chestie? Încearcă ei să fie șefii Pământului?”, s-a mai întrebat Musk într-o postare pe X. Miliardarul a atacat standardele de guvernanță de mediu, socială și corporativă (ESG) promovate la Davos, afirmând ironic că „S-ul din ESG vine de la Satanic”.

Dacă în mod tradiţional Davos era un loc al elitelor, anul 2019 avea să marcheze un punct de cotitură şi din acest punct de vedere. La ediţia de acum şapte ani activista pentru mediu Greta Thunberg a inversat narațiunea, devenind o voce a opoziției morale față de „miliardarii vorbitori”. „Vreau să vă comportați ca și cum casa voastră ar arde, pentru că aşa este (…) Vreau să intrați în panică, să simțiți frica pe care o simt eu în fiecare zi. Și apoi vreau să acționați”, a spus ea. Și, deși discursul ei ulterior de la summitul ONU de la New York a devenit memorabil, discursul ei de la Davos a devenit unul dintre momentele simbolice ale activismului ei, contrastând puternic cu tonul care domina adesea reuniunile WEF.

În ultimii ani, Davos a devenit tot mai mult o scenă unde se întâlnesc erele industrială, digitală și climatică. Între cei 65 de şefi de stat şi de guvern care vor ajunge aici în această săptămână nu se regăsesc numele preşedintelui sau premierului României, care vor fi reprezentaţi de miniştrii Oana Ţoiu, Dragoş Pîslaru, Bogdan Ivan şi consilierul prezidenţial Radu Burnete.