News

De cât timp are nevoie NATO să dea un răspuns în cazul unui atac al Rusiei asupra țărilor baltice. Scenariul unei posibile agresiuni

Cât timp durează ca NATO să răspundă unui atac al Rusiei în țările baltice. Cum arată un eventual scenariu gândit de specialiști
21.10.2024 | 21:29
De cat timp are nevoie NATO sa dea un raspuns in cazul unui atac al Rusiei asupra tarilor baltice Scenariul unei posibile agresiuni
În cât timp poate riposta NATO dacă Rusi atacă țările baltice. Sursa foto: BILD
ADVERTISEMENT

O mare întrebare stă pe buzele tuturor dacă Rusia atacă NATO: cum ar răspunde țările aliate? Ei bine, Ziarul german BILD a prezentat duminică o simulare detaliată a unui posibil atac rusesc asupra frontierei estice a NATO, concentrându-se în mod special pe un plan de acțiune în eventualitatea unui asalt al Moscovei asupra țărilor baltice.

Ce răspuns poate da NATO în cazul unui atac al Rusiei

Cel mai grav scenariu presupune o ofensivă frontală a Rusiei împotriva flancului estic al NATO în următorii trei ani, o amenințare semnificativă pentru Estonia, Letonia și Lituania. Germania ar avea un rol crucial în apărarea acestor state baltice. Conform simulării descrise de BILD, NATO ar avea nevoie de aproximativ 10 zile pentru a activa articolul 5 în cazul unui atac rusesc.

ADVERTISEMENT

În contextul conflictului din Ucraina, un grup de analiză militară din Washington, „Centre for the Study of New Generation Warfare”, a creat un „joc de război” pe computer pentru a simula o posibilă ofensivă rusă asupra flancului estic al NATO în 2027. Obiectivul simulării a fost să analizeze răspunsul NATO și să evalueze capacitățile alianței în vederea elaborării unor strategii de apărare pentru statele baltice.

Forțele armate germane, alături de alte trupe NATO, ar avea o sarcină esențială în apărarea acestei regiuni. În prezent, Germania are aproximativ 800 de soldați staționați în Lituania, iar aceștia sunt dotați cu un număr important de echipamente, inclusiv tancuri Leopard 2. Până la sfârșitul anului 2027, se preconizează că numărul trupelor germane va ajunge la o brigadă completă, cu 4.800 de soldați, 200 de civili și 44 de tancuri Leopard.

ADVERTISEMENT

Cu ce scop s-a făcut această simulare

Simularea a evidențiat o vulnerabilitate semnificativă: coridorul Suwalki, o fâșie de 100 de kilometri care leagă Belarusul de regiunea rusă Kaliningrad, este văzut ca un punct critic ce ar putea declanșa un conflict militar major, mai arată sursa citată.

ADVERTISEMENT

În cel mai pesimist scenariu, NATO ar avea nevoie de 10 zile pentru a invoca articolul 5 și pentru a trimite întăriri către statele baltice și trupele germane staționate acolo, timp în care aceste țări ar rămâne fără sprijin extern până la sosirea forțelor din Polonia și alte națiuni aliate.

ADVERTISEMENT

Cea mai sumbră variantă descrie un atac al Rusiei din mai multe direcții – din Letonia, ocupată anterior, dar și din Belarus și Kaliningrad. În acest scenariu, Lituania și aliații săi sunt forțați să se retragă, însă un batalion de tancuri germane staționat în Lituania întoarce cursul bătăliei.

În a cincea zi, cele 44 de tancuri Leopard 2 părăsesc rapid Lituania, avansează spre nord și în a șaptea zi flanchează trupele rusești care avansează din Letonia. În următoarele trei zile, trupele germane reușesc să învingă forțele ruse, deși acestea sunt mult mai numeroase, conform BILD.

ADVERTISEMENT

Ce s-ar întâmpla până la finalul celor zece zile cu Lituania

Până la finalul simulării de zece zile, Lituania ar pierde 17 tancuri, 145 de vehicule blindate și 3.650 de soldați, în timp ce pierderile rusești ar include 411 tancuri, 1.019 vehicule blindate și 11.420 de morți.

Totuși, în urma conflictului, Lituania ar fi „devastată și parțial ocupată”, avertizează experții care au realizat simularea. Ei subliniază că acest scenariu sumbru poate fi evitat dacă se crește bugetul apărării la 4% din PIB, se desfășoară mai multe forțe NATO și se accelerează reacția alianței.

„Trebuie să câştigăm cât mai mult timp posibil”, a explicat generalul american Philip M. Breedlove. „Mai întâi va fi sprijinul aerian, apoi flota și apoi forțele grele terestre. Este necesar să menținem poziții până când sosesc forțe mari NATO”, adăugat el.

Cei care au gândit simularea au subliniat că acest scenariu reprezintă cea mai gravă variantă, iar măsurile adecvate ar putea preveni o astfel de situație. Aceștia au menționat că desfășurarea de forțe suplimentare NATO, inclusiv elicoptere de atac Apache, și o reacție mai rapidă din partea Occidentului ar putea evita acest deznodământ nefericit.