Ne apropiem cu pași repezi de un eveniment istoric pentru România. Este vorba despre vizita papei Francisc, primul suveran pontif care ajunge în țara noastră, după Ioan Paul al II-lea, în urmă cu 20 de ani. Printre localitățile în care va ajunge acesta se numără și Blaj, alegere ce poate părea surprinzătoare, însă nu este deloc întâmplătoare.
Nu puțini sunt cei care s-au declarat surprinși de decizia Papei Francisc de a include Blajul în programul vizitei pe care o va face în țara noastră, însă motivul este unul cât se poate de întemeiat. Pe Câmpia Blajului, Suveranul Pontif va oficia Sfânta Liturghie, dar și ceremonia de beatificare a unui număr de șapte episcopi greco-catolici martiri.
Este vorba despre Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu. Acești au fost uciși în România anilor 1950-1970, din ordinul autorităților comuniste. După un amplu proces de documentare asupra activității lor, Papa a luat decizia de a-i beatifica.
Mai mult decât atât, Blajul are o semnificație aparte în istoria țării noastre, fiind centrul cultural al românilor transilvăneni și locul în care s-a reunit Marea Adunare Națională. Orașul a fost totodată centru al afirmării originii latine a poporului român și locul în care a apărut “Biblia de la Blaj”. Mihai Eminescu a numit acest oraș din Ardeal ”Mica Romă”, iar Ion Heliade Rădulescu considera Blajul ca fiind ”locul de unde a răsărit soarele pentru toți românii”.
În ceea ce îl privește pe Papa Francisc, numirea sa a reprezentat o premieră absolută pentru suflarea catolică din întreaga lume. Vorbim despre primul suveran pontif care provine din America Latină. Chiar dacă au existat și voci care l-au contestat de-a lungul vremii, cei mai mulți dintre credincioși l-au perceput drept un adevărat model de bunătate și caritate.