BEC (Biroul Electoral Central) obișnuiește să valideze sau să invalideze candidaturi, cu sau fără contestație, însă motivele sunt de obicei ce țin de birocrație: semnături insuficiente. Cu toate acestea, Diana Șoșoacă a ajuns în atenția CCR, după ce doi foști membri SOS i-au declarat război europarlamentarului.
Concret, aceștia au făcut contestație la CCR și au depus plângeri penale împotriva Dianei Șoșoacă, considerând că aceasta nu este în măsură să candideze pentru funcția de președinte. În teorie, dacă Diana Șoșoacă ar fi fost lăsată să candideze, aceasta ar fi avut și șanse să câștige, chiar dacă pur teoretice. Iar acest lucru nu putea fi lăsat să se întâmple, a stabilit CCR.
De ce? Lăsând clasicele derapaje ale Dianei Șoșoacă, care au devenit motiv de amuzament pentru unii, judecătorii CCR au stabilit că prin discursul său, Diana Șoșoacă ”îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului şi la încălcarea ordinii constituţionale”.
Mai mult, discursul Dianei Șoșoacă ”afectează fundamentele constituţionale ale Statului Român – apartenenţa României la UE şi NATO, pune la îndoială obligaţia de a respecta Constituţia, îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale Statului si la încălcarea ordinii constituţionale, urmăreşte înlăturarea garanţiilor privind calitatea de membru UE şi NATO – opţiune fundamentală a Statului Român”.
Practic, un politician anti european, anti NATO și pro-rus, care nu are cum să ajungă să reprezinte o țară care reprezintă tocmai valori opuse. “Este de notorietate că prin discursul său constant doamna Şoşoacă îndeamnă la schimbarea fundamenteor democratice ale statului şi la încălcarea ordinii constituţionale.
Regulile democratice se aplică tuturor. Declaraţiile publice, luările de poziţii sau participare la anumite evenimente sunt temeiuri suficiente pentru a indica că Diana Şoşoacă pune la îndoială şi desconsidera obligaţia de respectare a constituţiei prin discursul sau referitor la înlăturarea unei garanții esentiale ale valorilor şi opțiunilor fundamentale ale statului respectiv calitatea de membru UE şi NATO.
Curtea observa ca este vorba despre o conduita sistematica persistentă menită să afecteze fundamentele constituționale ale statului roman, respectiv apartenența României la structurile euroatlantice”, se arată în motivarea CCR. În același text al motivării se mai arată că ”pentru a determina dacă doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă îndeplinește condițiile de eligibilitate de natură constituțională referitoare la respectarea Constituției și a democrației, Curtea va evalua conduita și declarațiile sale publice, precum și efectele acestora în plan constituțional”.
Judecătorii CCR o ceartă, practic, pe Diana Șoșoacă pentru că din postura unui candidat la funcția de Președinte al României trebuie si aibă mare grijă ce mesaje transmite. Președintele României este, de asemenea, comandantul forțelor armate și are funcția de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, ”reprezintă statul în relațiile externe, participă la reuniunile Consiliului European, for care oferă Uniunii Europene impulsurile necesare dezvoltării acesteia și îi definește orientările și prioritățile politice generale [art.15 alin.(1) din Tratatul privind Uniunea Europeană], precum și la reuniunile la vârf ale NATO”.
Așadar, persoana care candidează pentru acest post trebuie să aibă o anumită conduită, pe care Diana Șoșoacă nu o are, arată CCR. De această decizie profită electoral PNL și USR, care-i acuză pe cei din PSD că ar fi în spatele deciziei. Cu toate acestea, însuși Marcel Ciolacu a criticat decizia Curții, într-o tentativă evidentă de a atrage din votanții Dianei Șoșoacă.
Cert e că măsura a creat un precedent considerat periculos, astfel că de astăzi înainte niciun candidat sau partid nu se poate considera în siguranță și poate fi scos peste noapte în afara legii, mai ales dacă este vorba despre un partid considerat extremist.