De ce a jucat Craiova cu frică. Analiza lui Andrei Vochin: „Filipe ‘Coelhinho’ trebuia să facă ce a făcut Tromso cu CFR Cluj”

În portugheză, „coelho” înseamnă iepure. Diminutivul, iepuraș, ar trebui să fie coelhinho. În fotbalul Craiovei din acest început de sezon, parcă lipsește ceva din curajul iepurelui care iese primul din vizuină. Mai degrabă seamănă cu un „coelhinho”, un iepuraș prudent, care simte pericolul peste tot și preferă să facă un pas înapoi tocmai atunci când ar trebui să facă unul înainte.

Andrei Vochin scrie despre KuPS – Universitatea Craiova. Meciul de la Kuopio este imaginea perfectă a acestei stări

Universitatea a controlat prima repriză, a marcat, a fost echipa mai bună și a lăsat impresia că diferența dintre cele două loturi va ieși firesc la suprafață. Și nici n-ar fi fost o surpriză. Dacă ne uităm pe Transfermarkt, Craiova valorează de vreo 5 ori mai mult decât campioana Finlandei. O diferență care, într-o seară normală, trebuia să se vadă și pe tabelă. Nu s-a văzut.

Și nu pentru că finlandezii ar fi devenit, peste noapte, o mare forță a Europei. Ci pentru că Universitatea s-a schimbat radical la pauză. Sau, mai exact, s-a speriat. Terenul sintetic, execrabil, poate explica un control mai dificil al mingii sau o oboseală suplimentară a gambelor. Nu poate explica însă schimbarea de atitudine.

După pauză, Craiova a renunțat aproape complet la presingul din terenul advers. A coborât liniile, a acceptat să fie împinsă spre propria poartă și a început să joace acel fotbal minimalist în care nu mai urmărești să câștigi meciul, ci doar să nu-l pierzi. Este exact tiparul pe care l-am văzut și în dubla cu Levski. La Sofia, Craiova a început temătoare. La retur, cu 30.000 de oameni pătimași în tribună, (Doamne, Dumnezeule!) a început la fel. Cu Vitebsk, pe „Ion Oblemenco”, a tremurat inutil deși diferența de valoare era evidentă.

Digi24.ro

VIDEO Ilie Năstase a înjurat jurnaliștii când a fost întrebat despre scandalul reclamat de soția lui la poliție

Acum, la Kuopio, scenariul s-a repetat

Când asemenea lucruri se întâmplă de trei sau patru ori într-un interval atât de scurt, nu mai vorbim despre întâmplare. Vorbim despre un model. Modelul unei prudențe excesive. Problema este că această prudență produce imediat un alt efect, unul pe care cifrele îl explică perfect. Coborând centrul de greutate al echipei cu mai bine de 15 metri, Craiova a oferit adversarului ceea ce acesta nu reușise să obțină în prima repriză: posesie în jurul careului și faze fixe. Statistica este devastatoare. Cornere:

Digisport.ro

Anamaria Prodan a fost operată de urgență la Spitalul Floreasca

•  Prima repriză: KuPS – Craiova 0-2
•  Repriza a doua: KuPS – Craiova 6-0

Nu este doar o diferență statistică. Este radiografia schimbării de mentalitate. Când te aperi atât de jos, inevitabil apar auturile lungi, loviturile libere laterale și cornerele. Iar pentru Craiova acestea au devenit, în acest început de sezon, un adevărat film de groază. Golul egalizator a venit, din nou, după un corner. Și astfel statistica a ajuns aproape incredibilă.

• 7 dintre ultimele 10 goluri primite de Universitatea au venit după faze fixe defensive.

Șapte din zece! Succes în continuare cu apărarea în zonă… Poate nu sistemul este neapărat problema, deși și acest subiect ar merita o dezbatere. Ci faptul că adversarii ajung prea des să-l testeze. Și ajung tocmai pentru că Universitatea renunță prea ușor la ceea ce făcea bine înainte de pauză.

De ce a jucat Craiova cu frică. Analiza lui Andrei Vochin: „Filipe Coelhinho trebuia să facă ce a făcut Tromso cu CFR Cluj”

Există și o comparație care doare. Înaintea acestei seri, casele de pariuri vedeau două favorite clare în meciurile care implicau cele două echipe românești rămase în competițiile europene. Universitatea Craiova avea cota 1,36 la calificare. Tromso, adversara CFR-ului, avea 1,28. Diferența?

Norvegienii au venit la Cluj și au demonstrat din prima repriză de ce erau favoriți. Au făcut 3-0 înainte de pauză și au închis aproape definitiv calificarea. Exact asta ar fi trebuit să facă și Craiova la Kuopio. Diferența de valoare dintre loturi exista. Ocaziile existau. Contextul exista. A lipsit doar convingerea că meciul trebuie terminat atunci când îl ai în mână. Doar că, Universitatea a ales să administreze un avantaj minim. Iar fotbalul european pedepsește aproape întotdeauna echipele care confundă gestionarea cu renunțarea.

Felipe Coelho este un antrenor care are idei interesante cu mingea la picior

Dar, până acum, în serile importante, pare că cea mai mare luptă nu o dă cu adversarul. O dă cu propria prudență. Iar până când portughezul nu va înțelege că echipele mari nu se retrag la 1-0 împotriva unor adversari pe care îi domină valoric, Craiova va continua să transforme meciuri care ar trebui câștigate la trei sau patru goluri diferență în seri de suferință. Și atunci, inevitabil, lumea nu-l va mai striga Felipe Coelho, ci mult mai scurt: Coelhinho.