News

De ce a murit Ionuț Anghel la doar 33 de ani. Victima sistemului criminal de transplant de plămâni din România

17.11.2020 | 12:52
De ce a murit Ionut Anghel la doar 33 de ani Victima sistemului criminal de transplant de plamani din Romania
Spitalul „Sf. Maria” din București, singurul loc din țară unde se poate face transplant pulmonar/ Foto: Inquam Photos - Octav Ganea
ADVERTISEMENT

Ionuț Anghel, un tânăr de 33 de ani, a murit luni seara din cauza unei boli pulmonare grave pentru care avea nevoie de un transplant. Tânărul a fost privat de operația care i-a putut salva viața din cauza unor deficiențe grave ale sistemului sanitar din România.

Tânărul din Focșani a fost lăsat să moară întrucât șansa unui transplant în străinătate i-a fost practic interzisă, în timp ce epidemia de COVID-19 a blocat transplantul de plămâni în țară.

ADVERTISEMENT

Asta în condițiile în care România a exportat, doar în acest an, 57 de plămâni care au salvat vieți peste hotare. Sistemul sanitar românesc a fost incapabil să-i folosească pentru mai mult de un singur transplant.

Un singur transplant de plămâni în anul 2020

Pe 18 aprilie 2018 a fost realizat primul transplant pulmonar în România, la Spitalul „Sf. Maria” din subordinea de Primăriei Capitalei. Ceea ce părea o realizare importantă a medicinei românești s-a dovedit, în mai puțin de doi ani, o adevărată nenorocire.

ADVERTISEMENT

Odată ce „Sf. Maria” a primit acreditarea pentru acest tip de operație, clinicile din străinătate nu au mai primit pacienții români care, teoretic, ar fi avut unde să meargă în propria lor țară. Inclusiv Ionuț Anghel a fost întors de la Viena după ce clinica AKH a întrerupt colaborarea cu autoritățile, cu scandal.

La „Sf. Maria”, spital condus de medicul Narcis Copcă, s-au realizat patru transplanturi în 2018, trei în 2019 și unul singur în 2020, după care operațiile au fost sistate, se arată într-o anchetă publicată în Buletin de București. Motivul este epidemia de COVID-19, spitalul tratând pacienții cu coronavirus. Decizia a echivalat cu o condamnare la moarte a celor opt pacienți aflați pe lista de așteptare pentru un plămân.

ADVERTISEMENT

Lupte pentru putere asupra vieților pacienților

Până în 2017, în baza unui acord internațional, românii care aveau nevoie de un transplant pulmonar ajungeau la Spitalul AKH din Austria. Acordul nu a mai fost prelungit, după ce Narcis Copcă a obținut acreditarea spitalului său pentru acest tip de transplant.

Austriecii au renunțat din cauza unui scandal creat în țară de către Narcis Copcă, cel care îl acuza, în 2016, pe ministrul Sănătății de atunci, Vlad Voiculescu, de faptul că „vrea să dezmembreze morții români și să le trimită toate organele în străinătate”, după cum scria la acea vreme Evenimentul Zilei. Nemulțumirea lui Copcă era legată de intenția lui Voiculescu de a include România în Eurotransplant, organism prin care opt țări europene (Austria, Belgia, Croația, Germania, Luxemburg, Olanda, Slovenia și Ungaria) colaborează pentru ca organele disponibile să fie distribuite în comun, în funcție de disponibilitățile lor și de urgența cazurilor.

ADVERTISEMENT

Vlad Voiculescu ceruse și un control al Eurotransplant la Spitalul „Sf. Maria”, pentru a vedea în ce măsură transplantul pulmonar poate fi realizat în siguranță acolo. Numai că Narcis Copcă a recurs la avocați pentru a împiedica auditul. Într-o scrisoare trimisă către Eurotransplant și publicată ulterior pe site-ul jurnalistei Paula Rusu, Narcis Copcă anunța că îi va primi pe auditori doar după alegerile parlamentare din 2016.

Spitalul Sfânta Maria este gata să împărtășească experiența sa unei echipe de experți independenți așa cum ați menționat și sunteți invitați să vă demonstrați îndependența acceptând invitația noastră, dar după 11 decembrie când în România au loc alegeri, pentru a elinima suspiciunile de subiectivism privitor la implicarea Eurotransplant de parte unei dintre părțile implicate in alegeri cât și pentru transparența si continuitate in ceea ce privește politicile de sănătate ale viitorului Guvern, oricare ar fi. Prin aceasta vă informăm că nu sunteţi bineveniţi pe 8 şi 9 decembrie să faceţi o vizită oficială sau neoficială la Spitalul Sfânta Maria din Bucureşti”, se spunea în scrisoarea lui Copcă transmisă prin intermediul unei case de avocatură.

Anterior, Narcis Copcă depusese și o plângere penală la DIICOT pentru trafic de organe, plângere care viza colaborarea dintre Ministerul Sănătății, Eurotransplant și traficul de organe. În aceste condiții, cei de la Eurotransplant nu au mai făcut deloc auditul, iar cei de la Spitalul AKH, sastisiți de scandalurile din România, au renunțat să mai facă operații de transplant pentru pacienți din țara noastră după 2017.

Raportări triumfaliste

Abia după un an a fost făcut primul transplant pulmonar la „Sf. Maria”. Scăpat de Vlad Voiculescu, ce afirmase că acreditarea primită de spital nu este tocmai în regulă, Narcis Copcă a avut și protectori politici influenți. La un an de la primul transplant, pe site-ul spitalului era postat la loc de cinste mesajul Gabrielei Firea, primarul de atunci al Capitalei, în subordinea căreia se afla unitatea sanitară.

Mă bucur foarte mult că, împreună, am putut demonstra că putem realiza și în România astfel de intervenții chirurgicale! Investițiile Primăriei Capitalei în spitalele pe care le administrează iată că dau roade, se realizează premiere medicale naționale, iar medicii excepționali care lucrează în aceste unități medicale au un cadru de lucru modern, cu aparatură de ultimă generație și condiții asemănătoare spitalelor din întreaga Europă. Doresc să mulțumesc atât managerului acestui spital, dr. Narcis Copcă, precum și echipei medicale conduse de şeful Centrului de transplant pulmonar din Hanovra, Igor Tudorache, datorită cărora transplantul pulmonar în România a devenit o intervenție chirurgicală ‘obișnuită’, după cum a afirmat acesta”, se arăta în respectivul mesaj.

Mesaj excesiv de optimist în condițiile în care spitalul realizase doar patru transplanturi până atunci, iar lucrurile urmau să se înrăutățească. De precizat este și faptul că acordul valabil până în 2017 prevedea că România poate beneficia de cinci transplanturi de plămân pe an.

De ce a murit Ionuț Anghel

Între timp, situația unor pacienți precum Ionuț Anghel s-a înrăutățit, iar Agenția Națională de Transplant a încercat să încheie alte acorduri cu spitale din străinătate pentru a le salva viețile. Potrivit medicului Radu Zamfir, șeful Agenției Naționale de Transplant, s-a negociat un acord cu Ungaria, însă această țară nu și-a asumat riscul unor operații de o complexitate mai mare celor făcute la Sf. Maria.

În cazul lui Ionuț Anghel s-au căutat soluții în Italia și Franța, însă deja era prea târziu.

„Au fost niște discuții cu centre și cu agenția de transplant din Italia pentru a fi operat acolo. Cei de acolo au spus că, la momentul de față, riscurile sunt prea mari și riscă să decedeze la scurt timp după efectuarea transplantului. După ce am primit acest răspuns, am luat legătura cu niște centre din Franța să vedem dacă opinia este aceeași și în această etapă a survenit neferictul eveniment. Răspunsul tuturor centrelor care au fost interogate din Italia a fost că e mult prea riscantă operația, pentru că ar duce inevitabil la deces”, a precizat Radu Zamfir, într-o intervenție la Digi24.

ADVERTISEMENT
Tags: