De ce a rămas Ministerul Justiției fără bani de salarii. Câte milioane au fost plătite magistraților repuși în funcție, după ce au scăpat de procesele penale

În cererile de plată ale Ministerului Justiției se menționează că atât ministerul, dar și alte instituții din sistemul judiciar, ordonatori principali de credite, precum Înalta Curte sau CSM, au nevoie de fonduri suplimentare de la Guvern pentru plata salariilor pe luna decembrie. Doar în luna noiembrie sunt cinci cereri pentru suplimentarea bugetelor de salarii, în minister și instituțiile din sistem. În unele cazuri, sume importante au fost plătite unor magistrați repuși în funcție după ce au fost suspendați pe durata proceselor penale în care au fost implicați.

Peste o sută de milioane lei pentru Administrația Penitenciarelor

Prima cerere pentru suplimentarea bugetului Ministerului Justiției este publicată pe site-ul instituției în 11 noiembrie, sub forma unui proiect de Hotărâre de Guvern prin care, de la Fondul de rezervă al Guvernului sunt transferate aproape 120 de milioane de lei. Destinația acestei sume este Administrația Națională a Penitenciarelor, iar în proiectul HG se menționează că banii sunt necesari pentru plata salariilor pe luna decembrie.

„Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Justiției pe anul 2024, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului (…) cu suma de 118.513 mii lei credite bugetare și de angajament, pentru Administrația Națională a Penitenciarelor. Suma (…) este destinată angajării și achitării cheltuielilor de personal pentru luna decembrie 2024, pentru aparatul central al Administrației Naționale a Penitenciarelor și unitățile subordonate”, se arată în documentul citat.

În nota de fundamentare nu sunt precizate motivele care au condus la această situație, menționându-se doar că din bugetul aprobat pe anul 2024 pentru cheltuielile de personal ale ANP de 1,89 miliarde lei, la finalul lunii noiembrie se vor fi efectuat plăți în sumă de 1,82 miliarde lei. Ministerul spune că, practic, pentru luna decembrie, nu i-au mai rămas decât 71,9 milioane lei, în condițiile în care necesarul pentru plata salariilor pe ultima lună a anului este de 190 de milioane.

Digi24.ro

Reacție furioasă a Kremlinului, după ce șeful NATO a îndemnat la pregătiri pentru un război cu Rusia: „E iresponsabil”

„Lipsa acestor fonduri suplimentare va conduce la imposibilitatea achitării cheltuielilor de personal ale celor 13.252 polițiști de penitenciare, existând riscul de afectare a nevoilor zilnice de trai, cu consecințe serioase și un impact material și psihologic major asupra acestora și a familiilor. În concluzie, se impune suplimentarea bugetului Ministerului Justiției”, se arată în documentul citat.

Digisport.ro

S-a întors în România după jumătate de an și a aflat că soția l-a înșelat: ”Am văzut”. Cum a numit-o + Mesajul neașteptat

Și Inspecția Judiciară a rămas fără bani de salarii

A doua cerere pentru alți bani din Fondul de rezervă al Guvernului a venit din partea Consiliului Superior al Magistraturii, ordonatorul principal de credite. Instituția precizează, într-un proiect de HG publicat în 14 noiembrie, deci trei zile mai târziu, că are nevoie de 2,46 milioane lei. Și această sumă este pentru plata salariilor, însă pentru personalul Inspecției Judiciare, una dintre instituțiile din sistemul judiciar cu cele mai mari salarii.

„Se aprobă suplimentarea bugetului Consiliului Superior al Magistraturii pe anul 2024 cu suma totală de 2.468 mii lei credite de angajament și credite bugetare (…) Suma este destinată achitării drepturilor de natură salarială curente pentru personalul din cadrul Inspecţiei Judiciare”, se arată în documentul citat.

Nici de această dată în nota de fundamentare nu este precizat motivul pentru care Inspecția Judiciară nu mai are bani de salarii. Este precizat doar faptul că, ținând cont de execuția bugetară de la finalul lunii octombrie, nu există sumele necesare achitării drepturilor salariale pentru personalul din cadrul Inspecției Judiciare, până la finele anului în curs.

Înalta Curte, 8 milioane pentru judecătorii scăpați de dosarele penale

În ziua următoare, Ministerul Justiției a publicat pe site un alt proiect de HG prin care cere aproape 50 de milioane lei, bani de la Fondul de rezervă, pentru salariile judecătorilor de la Înalta Curte și alte instanțe judecătorești. În nota de fundamentare a actului normativ se precizează faptul că cele 430 de milioane lei aprobate la rectificarea bugetară din vară „sunt insuficiente pentru achitarea integrală a drepturilor salariale curente ale personalului din cadrul instanțelor judecătorești până la finele anului în curs”.

Concret, Înalta Curte, care este ordonator principal de credite, a cerut de la bugetul de stat 47,2 milioane lei. Din această sumă, 39,1 milioane lei sunt bani pentru plata salariilor judecătorilor de la ÎCCJ și de la celelalte instanțe din țară.

Surpriza vine în ceea ce privește destinația restului sumei de bani. Astfel, 8,1 milioane lei sunt destinați „achitării drepturilor salariale ale unor judecători repuși în funcţie”. În nota de fundamentare se precizează că este vorba de patru judecători care au fost repuși în funcție în urma unor decizii ale CSM, după perioada în care au fost suspendați din funcție pe perioada în care au fost trimiși în judecată.

Potrivit legii, în momentul în care se dispune clasarea, achitarea sau încetarea procesului penal magistraților trebuie să le fie plătite toate drepturile bănești din perioada în care au fost suspendați, plus dobânzi aferente. În acest caz, ÎCCJ cere 2,3 milioane lei pentru plata dobânzilor datorate celor patru judecători. Un caz similar a fost anul trecut, când doi judecători inculpați în dosarul retrocedărilor ilegale au fost repuși în funcție după 9 ani, după ce acuzațiile s-au prescris. Presa a scris că cei doi au primit circa două milioane de euro, plăți restante și dobânzi.

„Suma de 8.101 mii lei – sume necesare achitării drepturilor salariale ale judecătorilor repuși în funcție; suma de 2.367 mii lei reprezentând dobânzi aferente drepturilor cuvenite judecătorilor care au fost repuși în funcție”, se arată în documentele citate în ceea ce privește destinația sumelor solicitate.

În nota de fundamentare, ÎCCJ precizează că Executivul este obligat să asigure aceste fonduri.

„Asigurarea fondurilor necesare funcționării Justiției reprezintă o obligație constituțională a statului, în condițiile în care – în lumina jurisprudenței Curții Constituționale – lipsa finanțării adecvate a activității instanțelor judecătorești reprezintă o încălcare a principiului independenței justiției”, se arată în nota de fundamentare a HG.

Șapte milioane și pentru un procuror DIICOT

În data de 19 noiembrie, Ministerul Justiției publică un nou proiect de Hotărâre de Guvern prin care cere 8,4 milioane lei din Fondul de rezervă al guvernului. Banii, și de această dată, sunt pentru suplimentarea bugetelor de salarii, considerate insuficiente să acopere necesarul până la finele anului.

Totuși, trebuie subliniat că, din această sumă doar 1,4 milioane sunt pentru salarii curente, restul de 7 milioane fiind destinate unui procuror DIICOT, repus în funcție în luna aprilie, după ce a fost suspendat timp de zece ani. (Este vorba de procurorul Ioan Mureşan, acuzat de DNA că ar fi fabricat probe împotriva comisarului-şef Traian Berbeceanu.)

„S-a constatat că fondurile rămase neutilizate la titlul 10 „Cheltuieli de personal” sunt insuficiente pentru achitarea integrală a drepturilor salariale curente ale personalului din cadrul Direcției Naţionale Anticorupție (17 procurori și 15 ofițeri de poliție judiciară) până la finele anului în curs (1.400 mii lei);

Având în vedere celeritatea asigurării sumelor destinate plății drepturilor salariale cuvenite unui procuror repus în funcţie la DIICOT după suspendarea activității, calculate pentru perioada iulie 2014-aprilie 2024, actualizate cu inflaţie şi dobândă (7.000 mii lei)”, se arată în documentul citat.

Ministerul Justiției cere și el 60 de milioane

Tot în ziua de 14 noiembrie, pe site-ul ministerului este publicat un alt proiect de Hotărâre de Guvern prin care este suplimentat bugetul ministerului cu suma de 61,2 milioane lei. Din această sumă, doar 3,1 milioane lei sunt destinați achizițiilor curente necesare în minister și în instituțiile din subordine. Restul sumei cerute din Fondul de rezervă, peste 57 de milioane, sunt bani destinați personalului din minister și din mai multe instituții subordonate.

În acest caz însă nu este vorba strict de salarii, ci de plata unor obligații de natură salarială rezultate ca urmare a unor decizii judecătorești definitive sau majorări ale unor sporuri, stabilite prin acte administrative.

„Sumele sunt destinate achitării diferențelor de natură salarială stabilite prin acte administrative și hotărâri judecătorești în favoarea personalului din cadrul Direcției Naționale de Probațiune, Autorității Naționale pentru Cetățenie, Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, Oficiului Național al Registrului Comerțului, Institutului Național de Expertize Criminalistice, Administrației Naționale a Penitenciarelor și aparatului propriu al Ministerului Justiției, actualizate cu indicele de inflație, pentru care termenele eșalonate de plată se împlinesc în anul 2024, precum și pentru plata dobânzilor legale moratorii și/sau penalizatoare aferente acestor drepturi, calculate potrivit legii”, se precizează în proiectul de HG.

În nota de fundamentare se subliniază că drepturile restante stabilite prin hotărâri judecătorești definitive vin cu dobânzi penalizatoare ridicate, iar neplata acestora nu face decât să prelungească sumele datorate de către minister.

„Drepturile salariale restante astfel stabilite sunt purtătoare de dobânzi legale moratorii și/sau penalizatoare, fiind supuse, în egală măsură, și actualizării cu indicele de inflație, orice întârziere a executării obligației de plată a acestora atrage o creștere semnificativă a cuantumului sumei totale pe care Ministerul Justiției – aparat propriu și instituțiile subordonate/ aflate în coordonare o datorează titularilor acestor drepturi”, se arată în documentul citat.

Dacă în cazul hotărârilor judecătorești lucrurile sunt arhicunoscute, statul român având de plată sume uriașe pentru magistrații care și-au câștigat aceste drepturi salariale în instanțe, în ceea ce privește actele administrative invocate, în nota de fundamentare este precizat că în aceste instituții din subordonare „au fost emise acte administrative pentru egalizarea drepturilor salariale la nivelul maxim pentru personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor”. Ministerul precizează că Executivul nu a alocat încă de la începutul anului sumele necesare pentru această majorarea a veniturilor personalului din minister și instituțiile în cauză.