Deși finalul lui 2024 părea să arate stabilitate pe piața muncii, cifrele per ansamblu arată o scădere dramatică a procentului persoanelor angajate în ultimul trimestru al anului.
Dacă în octombrie 2024 viteza cu care oamenii își căutau un loc de muncă și mergeau la interviuri a scăzut, la final de an s-a văzut cum au stat, de fapt, lucrurile. Paradoxal, deși în octombrie 2024 numărul locurilor de muncă disponibile era în scădere, numărul persoanelor care părăseau piața muncii creștea.
Stabilitatea aparentă de pe piața muncii s-a dovedit a fi o realitate ce ridică unele semne de întrebare. Potrivit datelor analizate ale Institutului Național de Statistică, rata de ocupare a locurilor de muncă disponibile de către persoane cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani a fost de 68,8%. Față de trimestrul anterior se remarcă o scădere cu 5,9%.
Ultimul trimestru al lui 2024 era reprezentat de 8.171,1 mii de persoane. Dintre acestea, 7.692,6 mii de persoane munceau, iar 478,5 mii de persoane erau șomere. A scăzut și rata de ocupare a locurilor de muncă disponibile. Statisticile arată o scădere cu 0,3% față de trimestrul III al anului 2024.
Cauzele pentru care aceste schimbări s-au produs pe piața muncii, printre care și creșterea procentului persoanelor angajate la final de 2024, sunt numeroase. Pornind de la economia defectuoasă și până la automatizarea domeniilor, cauzele probabile reprezintă „un cumul de factori economici și sociali”, după cum prezintă situația Corina Neagu.
„1. Încetinirea economică și incertitudinea pieței. Dacă economia a dat semne de încetinire, companiile pot fi mai prudente în angajări, alegând să înghețe recrutările sau să optimizeze forța de muncă existentă.
2. Sezonul și factorii ciclici. Finalul de an este, în mod tradițional, o perioadă în care unele industrii reduc activitatea, mai ales în retail, construcții sau servicii sezoniere.
3. Schimbări legislative sau fiscale. Orice modificare a legislației muncii, a taxării contractelor de muncă sau a contribuțiilor sociale poate influența deciziile angajatorilor.
4. Automatizarea și restructurările. Unele companii pot fi în proces de digitalizare, reducând astfel numărul angajărilor noi, fie prin optimizare, fie prin tranziția spre modele mai tehnologizate.
5. Mobilitatea forței de muncă și emigrarea. Dacă a existat un val de plecări către alte țări sau către forme alternative de muncă (freelancing, gig economy), acest lucru poate influența statisticile privind numărul de angajați”, explică experta în recrutare și resurse umane, pentru FANATIK.
Tot INS arată că 71,5% dintre bărbați au ocupat majoritatea locurilor de muncă, în timp de 54,4% dintre femei erau angajate. În continuare mediul urban conduce în ceea ce privește ocuparea forței de muncă. 69,0% provin de la oraș, iar 56,8% din mediul rural.
Tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani reprezintă 18,7% dintre persoanele ce ocupau locuri de muncă în trimestrul IV 2024. Tot în aceeași grupă de vârstă se situau cei mai mulți șomeri din România, 25,9%. Vorbim despre 26,1% femei și 25,7% bărbați.
În ultimul trimestru al anului 2024, țara noastră a înregistrat și cea mai mică rată a locurilor de muncă disponibile din Uniunea Europeană. România a înregistrat 0,7% în ceea ce privește locurile de muncă, la egalitate cu Bulgaria și Polonia. Potrivit datelor INS, numărul locurilor de muncă vacante din România a fost de 34.300 în trimestrul IV. Este o creștere cu 1.000 de posturi față de aceeași perioadă din anul 2023. Însă și o scădere semnificativă, de 5.600 de locuri, comparativ cu trimestrul III din 2024.