De ce a scăzut încrederea în Președinția României și cum se explică procentul uriaș de care se bucură Biserica. Realitatea e cu totul diferită. Analiză exclusivă

Cel mai recent sondaj realizat de INSCOP scoate la iveală lucruri care ar trebui să ne pună pe toți pe gânduri: instituțiile pentru care oamenii investesc timp și ai căror reprezentanți îi aleg prin vot democratic nu se mai bucură de încredere.

Încrederea în Biserică (63%), conform noului sondaj INSCOP, ascunde cu totul altceva. Explicațiile unui reputat sociolog, pentru FANATIK

Ce măsoară cifrele încrederii în instituțiile publice? Sociologul Ciprian Necula traduce rezultatele surprinzătoare ale sondajului INSCOP, dezvăluind că, dincolo de cum sunt văzute instituții precum Președinția, Armata sau Biserica, nici politicienii nu au o părere tocmai bună despre cei cărora le cer votul.

Cu un salt de peste șase procente față de iulie 2025, Biserica ajunge la un nivel de încredere de 63,9%, ocupând prima poziție în clasament. Un procent impresionant, care ascunde, însă, cu totul altceva. Sociologul Necula atrage atenția asupra unei confuzii majore atunci când sunt citite datele: românii se raportează la Dumnezeu atunci când menționează Biserica, nu la instituție în sine. Pe șleau, românii aleg Biserica datorită lui Dumnezeu, nu a preoților sau liderilor din frunte.

„Biserica a dominat cam întotdeauna topul încrederii în rândul românilor. Biserica Ortodoxă nu este o instituție publică, este o instituție semi-privată, pe de o parte, pe de altă parte, atunci când oamenii sunt întrebați care e instituția în care au încredere și li se prezintă o listă, este o confuzie indusă între credința lor în Dumnezeu și instituția care reprezintă credința.

Digi24.ro

Viktor Orban spune că președintele american Bill Clinton i-ar fi cerut Ungariei să atace Serbia în 1999, dar Budapesta a refuzat

Dacă îi întrebi separat pe oameni, lucru care se reflectă în studii calitative, ce părere au despre Biserică, încep să povestească despre taxe, despre ce face popa și cum face popa și observăm că nu mai are nicio legătură cu încrederea în Dumnezeu”, a declarat Ciprian Necula, pentru FANATIK.

Digisport.ro

Neverosimil! A venit verdictul medicilor, după accidentul suferit de Lindsey Vonn la Jocurile Olimpice

Românii nu-i suportă pe politicieni nici când fac lucruri bune: „E o mare problemă”

Cât despre încrederea scăzută în instituțiile populate de politicieni, această tendință a fost observată din anii 1990 încoace, susține Necula. Parlamentarii, aleși prin vot direct de cetățeni, sunt pe ultimul loc în clasamentul INSCOP, un paradox pe care sociologul îl explică în rândurile de mai jos: „Lucrurile bune care s-au făcut în România nu s-au pus pe seama politicienilor, chiar dacă au avut o contribuție, cum ar fi în accesarea programelor europene sau eforturile pentru intrarea României în OCDE.

Ele nu sunt văzute public ca un merit al politicienilor și chiar dacă e așa, oamenilor li se pare ceva firesc. Parlamentul, în orice țară, e forul în care ne transferăm puterea. Lipsa încrederii în Parlament reprezintă o mare problemă, căci nu generează acțiuni ale politicienilor care să fie și validate. E o suspiciune generalizată și pentru că unii politicieni au fost implicați în acte de corupție”.

„Nici politicienii nu au încredere în români”

Cu privire la motivele pentru care Parlamentul nu primește notă de trecere din partea electoratului, Ciprian Necula remarcă faptul că mulți dintre aleșii neamului nu se reprezintă nici măcar pe ei înșiși: „Faptul că există un Parlament nerespectat ar trebui să dea de gândit conducătorilor de partide, adică pe cine trimit în forul legislativ. Câțiva parlamentari n-au cum să ne reprezinte pe noi și nici măcar pe sine. Eforturile trebuie să fie mutuale. Trebuie să privim cu suspiciune spre politicieni, căci asta înseamnă democrație participativă”.

Un aspect cu totul interesant, menționat de sociolog, este faptul că lipsa de încredere nu vine doar din partea poporului, ci și dinspre oficialități. Nici politicienii nu îi privesc cu înțelegere pe cei cărora le cer votul, căci altfel nu ar promite lucruri de care nu s-ar ține când și-ar intra în atribuții.

„Orice critică primită de politicieni pare ca un atac, se pun etichete. S-a creat un clivaj puternic între cele două falii. Mai mult de atât, nici politicienii nu au încredere în români. Atunci când trebuie luate măsuri nepopulare, în campanie nu li se spune oamenilor, iar apoi se iau. Faptul că nu ai încredere în oameni să le spui, de exemplu, că trebuie să crești TVA, spune multe lucruri despre relația dintre cetățeni și cei care ne conduc. Trebuie să ne gândim și la privilegiile lor, căci există percepția oamenilor că muncesc câte două ore pe zi, trei zile pe săptămână.

Uitați-vă, Nicolae Păun reprezintă romii în Parlamentul României de cinci mandate. A fost întrerupt două mandate de DNA. A revenit în Parlament spunând că romii n-ar trebui să plătească taxe egale cu românii. N-a vrut să spună asta, dar așa s-a comunicat și a făcut mult rău imaginii romilor. Cum să spunem că acest domn reprezintă romii, de exemplu?”, a adăugat Ciprian Necula, pentru FANATIK.

Președinția României, între rolul real și sindromul tătucului cu mână forte

În același sondaj INSCOP, nici Președinția nu stă prea bine. E adevărat, e creditată cu un procent mai mare decât Guvernul sau Parlamentul, dar cu un procent în scădere: 27% față de 34% anul trecut. Necula punctează faptul că românii tind să îmbrățișeze mai degrabă un politician aflat pe scaunul de la Cotroceni care să fie ceva mai autoritar, sindromul tătucului fiind nelipsit în politică de la Ceaușescu încoace.

„Există un respect pe care oamenii îl au pentru Președinție, în general. Am avut un președinte, înainte de Nicușor Dan, care nu era un mare fan al comunicării, nu era prea preocupat de imaginea sa, cred, din ce s-a văzut. A scăzut fenomenal încrederea în instituție, iar Președinția României trebuie văzută dincolo de persoană.

Contează, de asemenea, și cum este președintele perceput, pentru că, până una-alta, și președintele este un politician. Încrederea în președinte trebuie să o vedem și prin prisma rolului pe care îl are. În România, întotdeauna a contat mai mult Parlamentul României decât președintele”, a adăugat Necula.

„Parlamentul ar trebui să conteze cel mai mult”

Sociologul mai precizează că oamenii cred că Președinția României are un rol mai important decât celelalte instituții, lucru care este complet greșit. În realitate, Parlamentul și Guvernul au o putere mult mai mare decât instituția în fruntea căreia se află Nicușor Dan.

„Președinția are un rol relativ limitat, de reprezentare, mai degrabă. Pe de altă parte, Parlamentul decide tot: bugetul țării, dacă avem voie sau nu să fumăm în locuri publice, influențează viața în mod direct. Parlamentul este forul democratic, nu Președinția, chiar dacă vorbim de un președinte ales democratic. Tendința e să mergem pe mâna unui tătuc, una pe care nu am depășit-o, o avem încă de pe vremea vechilor domnitori.

Întotdeauna a fost un tătuc în fruntea țării, care a avut și tendințe dictatoriale; am văzut astfel de tendințe și la Traian Băsescu, de șef absolut. Parlamentul ar trebui să conteze cel mai mult dintre instituțiile pe care le avem, la capitolul încredere. Din păcate, neîncrederea în Parlament, coroborat cu nevoia de un tătuc ține de modul în care noi am moștenit cultural reprezentările pe care le validăm”, a încheiat Ciprian Necula, pentru FANATIK.