De ce alegerile parlamentare nu au fost anulate la fel ca prezidențialele. Explicația simplă care demontează un argument conspiraționist

Hotărârea CCR privind anularea alegerilor prezidențiale a divizat atât clasa politică, cât și bună parte a societății. Astfel, foarte multe voci au văzut în hotărârea CCR drept o acțiune prin care actualul sistem a căutat să-și mențină poziția la putere, hotărârea Curții Constituționale vizând fie eliminarea din jocul democratic a lui Călin Georgescu sau a Elenei Lasconi. Un argument care ar susține acest tip de poziție e decizia diferită a instanțelor, adică anularea alegerilor prezidențiale, dar validarea alegerilor parlamentare – ambele scrutine afectate de influența Rusiei.

De ce nu au fost anulate alegerile parlamentare

Multe voci din societate, în special oameni politici din partidele care au rămas în afara Parlamentului, au criticat situația actuală în care instituțiile statului au anulat alegerile prezidențiale în urma desecretizării documentelor serviciilor secrete ce vorbesc de o interferență a Rusiei în procesul electoral, dar, în același timp, au validat alegerile parlamentare, alegeri presupus viciate de același mecanism.

Sociologul Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru inovare publică,  într-o postare pe pagina sa de Facebook, subliniază că acest argument, folosit în unele cazuri pentru a întări diverse poziții conspiraționiste, subliniază că cele două procese electorale, alegerea președintelui și alegerea parlamentarilor, intră în atribuțiile a două instanțe diferite, care operează după reguli diferite.

„𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐚𝐮 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐚𝐧𝐮𝐥𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐥𝐞𝐠𝐞𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐢𝐝𝐞𝐧ț𝐢𝐚𝐥𝐞, 𝐝𝐚𝐫 𝐧𝐮 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐩𝐚𝐫𝐥𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞? 𝐂𝐮𝐦 𝐬ă 𝐞𝐯𝐢𝐭ă𝐦 𝐬ă 𝐝𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐦 ș𝐢 𝐧𝐨𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐩𝐢𝐫𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐢ș𝐭𝐢. E o întrebare legitimă pentru orice cetățean. Cum putem crede că influența rusească, sau de unde a fost ea, s-a limitat doar la un tip de alegeri? Dacă însă lăsăm la o parte emoțiile momentului, răspunsul e simplu: pentru că instituții diferite au competență în ce privește alegerile.

Digi24.ro

VIDEO Efectul Schengen: Stațiunea din Ungaria, situată la 20 de kilometri de graniță, în care unul din doi turiști este român

Pentru cele prezidențiale, competența revine CCR, care are puterea să interpreteze și să creeze norme din principiile constituționale. CCR a făcut acest lucru plecând de la sesizările instituțiilor din domeniul securității naționale. Pentru cele parlamentare, competența revine ÎCCJ, care se limitează strict la textul legii, sprijinit de dovezi concrete și decizii definitive ale unor instanțe. ÎCCJ nu ar fi putut să ia o decizie similară cu cea a CCR, pentru simplul motiv că nicio lege nu prevede această situație.

Putem discuta de ce e așa construit sistemul politic. Dar haideți să nu facem la rândul nostru o teorie a conspirației dintr-o situație juridică”, a scris Ovidiu Voicu.

De altfel, alineatul 3 al art. 12 din Legea 208/2015 privind alegerea Senatului și Camerei Deputaților precizează că „Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripţia electorală respectivă. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării (…) Decizia Biroului Electoral Central poate fi atacată în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoştinţă publică la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”. Practic, în acest proces CCR nu este implicată.

Partidele de opoziție insistă cu anularea alegerilor parlamentare

Duminică, cei de la REPER au cerut președintelui Iohannis să desecretizeze rapoartele serviciilor de informații cu privire la desfășurarea alegerilor parlamentare. „Dacă instituțiile statului vor trece cu tancul peste dimensiunea parlamentară a acestor alegeri, direct influențate de rezultatul turului I şi de un război hibrid, le dau bani din buzunarul public – subvenție, tribună şi imunitate parlamentară unor voci care vor multiplica la nesfârşit discursul urii, al ieşirii din Europa, al radicalismului, al legionarismului, al vânătorii de vrăjitoare pe criterii de apartenență la o comunitate, de orice fel.

Digisport.ro

Nadia Comăneci a dezvăluit ce i-a dat iubitei lui Sebastian Stan când a văzut-o prima dată și a descris-o în trei cuvinte

Iar data viitoare nu va mai fi 65% -35%, indiferent dacă ajungem la termen cu alegerile, sau nu. Va fi invers. Şi chiar vom pierde UE, NATO, democrația, siguranța. Nici acum nu este sigur pentru câtă vreme şi cum le putem apăra”, a transmis Ramona Strugariu, co-președinta Reper.

Cererea acestora a venit după ce ÎCCJ respinsese cererea celor de la DREPT de anulare a alegerilor parlamentare, liderul acestui partid acuzând tocmai dubla măsură a instanțelor din țară. „Este clar pentru toată lumea din rapoartele declasificate ale serviciilor secrete că implicarea actorilor statali și non-statali a fost aceeași în alegerile parlamentare și cele prezidențiale. (…) Deși dovezile sunt aceleași, judecata ICCJ legitimează o manevră în sprijinul PSD și al președintelui Iohannis”, a scris pe Facebook, Vlad Alexandrescu.