De ce apare pofta de dulce, de fapt. Explicația surprinzătoare a cercetătorilor

Pentru multe persoane, pofta de dulce a ajuns să devină o adevărată problemă. Cercetătorii au efectuat un studiu pentru a vedea de ce apare, de fapt, la oameni.

De ce apare pofta de dulce, potrivit cercetătorilor

Atunci când pofta de alimente dulci apare doar uneori, nu reprezintă o problemă. Lucrurile se complică, însă, atunci când această poftă este resimțită în fiecare zi.

Cercetătorii de la Story Brook University au încercat să găsească răspunsuri în legătură cu apariția poftei de dulce. Au realizat un studiu îm acest sens, iar rezultatele au fost publicate în Current Biology.

Prin manipulare genetică într-un model cerebral de laborator, aceștia au arătat că neurosteroizii, adică semnale care au legătură cu reglarea stării de spirit și a stresului, pot să reducă sensibilitatea, dar și preferința pentru gustul dulce în momentul în care sunt crescuți în cortexul gustativ. Aceasta din urmă este o zonă a creierului care e foarte implicată în gust.

Digi24.ro

Anamaria Gavrilă a chemat poliția, susținând că e agresată de jurnaliști. Polițiștii au sancționat-o însă tot pe ea

Autoarea principală a studiului, dr. Arianna Maffei, profesoară în Departamentul Departamentul de Neurobiologie și Comportament, a precizat că studiile care sunt realizate pe oameni pot sugera că preferința pentru unele alimente poate influența cantitatea consumată.

Dacă sensibilitatea la gust este redusă, aceasta este, de multe ori, asociată cu supra-consumul. În timp, acest lucru poate duce la obezitate. Cu toate acestea, cunoștințele privind modul în care activitatea cerebrală contribuie la diferențele în preferințele gustative sunt limitate.

Digisport.ro

A jucat în Champions League și la naționala României, iar acum e taximetrist! Câștigă maximum 20 de lei pe cursă

În cazul oamenilor, nu este ușor de determinat legătura dintre activitatea cerebrală, gust și obiceiurile alimentare. În prezent, cu ajutorul tehnologiei disponibile pentru măsurarea schimbărilor din activitatea cerebrală, nu se pot oferi suficiente explicații pentru identificarea mecanismelor biologice.

Activitatea cerebrală poate fi determinată de către cercetători în modelele de șoareci de laborator. Oamenii de știință au măsurat preferințele gustative ale rozătoarelor.

“Biologia gustului este foarte similară la toți mamiferele, iar această abordare poate aduce noi informații despre creierul uman și gustul”, a explicat Maffei, notează dcmedical.ro.

Ce au descoperit oamenii de știință

Cercetătorii au investigat, în cazul modelului lor, circuitele neuronale care contribuie la reglarea preferinței pentru gustul dulce la creierele adulților.

Munca acestora s-a concentrat pe efectul neurosteroizilor, în specia al celui numit alopregnanolon, cunoscut pentru nivelurile sale ridicate în cazul persoanelor care se confruntă cu obezitatea.

Totodată, acest neurosteroid modulează activitatea cerebrală prin intermediul creșterii circuitelor inhibitorii mediate de un anumit tip de receptor GABA. Oamenii de știință implicați în studiu au demonstrat că acești receptori se află în neuronii excitați, dar și în cei inhibitori din cortexul gustativ.

În cadrul studiului, cercetătorii au infuzat alopregnanolon local în cortexul gustativ al rozătoarelor, pentru activarea receptorilor GABA sensibili la neurosteroizi. Manipularea a redus sensibilitatea, dar și preferința pentru gustul dulce.

După aceea, au utilizat instrumente genetice pentru eliminarea receptorilor GABA sensibili la neurosteroizi local, numai în cortexul gustativ. În acest fel, a fost eliminată preferința pentru gustul dulce față de apă.

“Această reducere a sensibilității și preferinței pentru gustul dulce a fost și mai evidentă atunci când receptorii au fost eliminați selectiv doar din neuronii inhibitori ai cortexului gustativ. În acest caz, șoarecii nu puteau practic să distingă apa cu zahăr de apă”, a adăugat dr. Maffei.

La ce concluzie s-a ajuns

Această abordare a confirmat faptul că un anumit tip de receptor GABA reprezintă ținta activității neurosteroizilor, fiind esențial pentru a regla sensibilitatea și preferința pentru dulce.

“Rezultatele noastre ilustrează modurile fascinante în care creierul mamiferelor contribuie la experiența gustului și dezvăluie un semnal specific într-o regiune specifică a creierului, esențial pentru sensibilitatea la gustul dulce”, a mai explicat autoarea studiului.

Studiile în curs de desfășurare cu modelele continuă să exploreze modul în care neurosteroizii reglează numai senzația gustului dulce sau dacă au un rol și la percepția altor gusturi. În același timp, cercetătorii urmăresc să vadă dacă schimbările în sensibilitate la gust au o o influența asupra obiceiurilor alimentare.