De ce au crescut atât de mult bugetele serviciilor secrete. Unde sunt cheltuiți banii atunci când salariile rămân la fel

Serviciile de informații din România au parte în anul 2023 de bugete majorate substanțial, în unele cazuri aceste majorări depășind pragul de 50%.

Bugete mari pentru serviciile de informații

Dacă Ministerul Familiei condus de Gabriela Firea are cea mai mare creștere a bugetului pentru anul 2023 față de anul acesta, de șase ori mai mare, serviciile de informații beneficiază și ele de majorări importante a bugetelor pentru anul viitor.

Astfel, Serviciul Român de Informații are alocată de la bugetul de stat, pentru anul 2023, suma de 3,92 miliarde lei, în creştere cu 21,71%, față de anul 2022, și 4,52 miliarde de lei – credite de angajament, creştere de 33,25% faţă de execuţia preliminată pentru 2022. De asemenea, SRI gestionează proiecte cu finanţare externă nerambursabilă în valoare de 250 milioane lei şi prin PNRR în sumă de 237 milioane lei.

Serviciul de Informații Externe va avea un buget anul viitor de 715 milioane lei, în creștere cu 17,9%, la care se adaugă credite de angajament tot de 715 milioane lei, în creștere cu 32,12%. Mihai Weber, președintele comisiei parlamentare pentru controlul SIE a declarat bugetul instituției „echilibrat şi realist, în concordanţă cu liniile trasate de CSAT, răspunzând situaţiei geopolitice actuale”.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

În ceea ce privește Serviciul de Pază și Protecție, bugetul pentru anul viitor va fi de 442 milioane lei, în creștere cu 12,2%, și credite de angajament de 457 milioane lei, în creștere cu 51%.

De departe însă cea mai spectaculoasă creștere este înregistrată la Serviciul de Telecomunicații Speciale, ce va avea anul viitor un buget de 1,15 miliarde lei, în creștere cu 62,43%, și credite de angajament de 1,8 miliarde lei, în creștere cu 109% față de anul 2022.

Aceste majorări vin în contextul în care anul viitor Ministerul Apărării va beneficia de cel mai mare buget din istorie, ce ajunge la 38,7 miliarde de lei, după o majorare cu 50%, comparativ cu anul trecut.

Bugete majorate în contextul războiului din Ucraina

Majorările din acest an pentru cele patru bugete secrete vin după ce și anul trecut acestea au beneficiat de o serie de majorări. SRI a avut un buget de 3,17 miliarde, cu 8,2% mai mult decât în anul 2021, SIE a ajuns la peste 600 de milioane de lei, cu peste 44% mai mult, SPP a avut un buget de 366 de milioane, cu 26% mai mult, iar STS-ului i-au fost alocați 938,2 milioane de lei, cu 37% mai mult decât în anul 2021.

Digisport.ro

Arpad Paszkany s-a afișat cu noua iubită, cu 24 de ani mai tânără, iar acum s-a aflat totul: femeia a rupt tăcerea

E drept, aceste majorări vin în contextul în care pentru anul 2021, bugetele serviciilor secrete au stagnat sau au fost micșorate (cu aproape 10% în cazul STS), iar în acest an inflația a fost de circa 15%. De exemplu, în cazul SIE, din totalul bugetului de puțin peste 700 de milioane de lei, aproape jumătate din această sumă o reprezintă cheltuielile de personal.

Mai trebuie subliniat că la cele două rectificări bugetare din acest an, serviciile secrete nu au mai primit sume suplimentare. La rectificarea din luna august, bugetul SRI a fost redus cu aproape jumătate de milion de lei, asta deși ceruse 4,2 milioane de lei în plus, bugetul SPP a scăzut la fel cu 500.000 de lei, iar cel al STS cu 150 de milioane, bugetul SIE rămânând neschimbat. La rectificarea din luna noiembrie, SIE a primit 6,1 milioane de lei în plus, SPP 20,3 milioane, în vreme ce bugetul SRI a fost micșorat cu 15,5 milioane de lei. Bugetul STS a fost din nou micșorat cu 85,6 de milioane.

Experți în domeniu sunt de părere că aceste majorări ale bugetelor serviciilor secrete trebuie privite în detaliu, fiind cel mai probabil vorba de alocări de fonduri pentru proiecte specifice, cheltuielile de personal neînregistrând creșteri semnificative.

„Este foarte important să avem în vedere și cum se construiesc aceste bugete. Sistemul este la fel de transparent față de guvern ca și în cazul celorlalte ministere, adică se explica și se motivează, în proiectul de buget înaintat Guvernului, care sunt sumele pentru fiecare capitol bugetar și de ce este nevoie de acele sume.

Aș disocia puțin în analiza bugetului STS unde se observa o creștere procentuală mare constantă atât în 2022 față de 2021, cât și în 2023 față de 2022. Aceasta creștere constantă poate indica un proiect multianual de anvergură demarat de STS în 2021 care poate avea legătură cu multe domenii de activitate ale STS, de la digitalizare la securitate cibernetică. O situație similară putem identifica și la SRI unde creșterea constantă poate reprezenta, de asemenea, proiecte multianuale, pe domenii de activitate precum securitatea cibernetică (unde SRI este autoritate națională), respectiv pentru dezvoltarea tehnologică necesara serviciului (despre care a făcut vorbire de multe ori chiar directorul SRI).

În concluzie, daca proiectele multianuale se vor derula și în 2024 putem să vedem o constantă în creșterea bugetelor și anul viitor. La fel, în cazul creșterii substanțiale a bugetului SPP acest lucru poate indica startul unui proiect investițional major”, a declarat, pentru FANATIK, Cristian Barna, profesor la Universitatea Bucureşti și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, fost prorector al Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”.

Bugetele se reduc în anii viitori

Spre exemplu, în ceea ce privește bugetul SRI, aproape 50% din totalul de peste 3 miliarde de lei este dedicat cheltuielilor de personal, fiind de 1,56 miliarde pe execuția preliminară din anul 2022, și de 1,68 pentru anul 2023, urmând a ajunge la 1,76 în anul 2024, 1,82 miliarde în anul 2025 și 1,87 în anul 2026. De altfel, bugetul total al SRI este estimat a scădea în anii următor, de la 3,9 în anul 2023 până la 3,3 miliarde în anul 2024 și să urce până la 3,59 în anul 2026.

În cazul STS, bugetul de 1,5 miliarde din 2023 este estimat să scadă constant până în anul 2026, așteptat să ajungă la doar 718 milioane de lei. Cheltuielile de personal rămân însă constante în toți acești ani, înregistrând scăderi minore – de la 445 milioane în 2023 până la 441 de milioane.

Experții din domeniu subliniază că aceste creșteri ale costurilor de personal sunt în măsură să acopere impactul inflației și nu indică o dezvoltare a întregului sistem. Mai mult, aceștia precizează că și actualul context geo-politic trebuie să fi constituit o cauză pentru alocările de fonduri ce privesc programele acestor instituții.

„Ce este de semnalat este faptul că exista creșteri și pe dimensiunea cheltuielilor de personal, la toate serviciile, dar nu foarte mari, acestea putând fi explicate de majorările salariilor cu inflația, ca în tot sectorul bugetar din Romania.

Nu în ultimul rând, un anumit procent al majorărilor bugetare alocate serviciilor poate fi explicat prin vecinătatea imediata a României cu Ucraina și a faptului că izbucnirea acestui conflict presupune o creștere substanțială a nevoii de acoperire informațională a acestui spațiu pentru prevenirea materializării unor riscuri de securitate directe la adresa României (de exemplu atacuri cibernetice la infrastructuri critice de pe teritoriul României folosite de Ucraina – rețea de transport energie electrică, porturile din Brăila și Constanța pe unde sunt transportate cereale ucrainene etc.)”, a mai precizat, pentru FANATIK, profesorul Cristian Barna.