Românii resimt din plin majorările din ultima lună, iar întrebarea care stă pe buzele tuturor este simplă: de ce au crescut prețurile atât de mult? O familie cu doi copii are nevoie acum de un buget lunar considerabil ca să ducă o viață normală în România.
Rata anuală a inflației în România a urcat în august 2025 la 9,9%, de la 7,8% în iulie, confirmând prognozele BNR. Creșterile cele mai mari s-au înregistrat la energie electrică (+65%), energie termică (+13%), fructe (+41%) și cafea (+17%).
Serviciile s-au scumpit cu aproape 10%, în timp ce alimentele și mărfurile nealimentare au crescut cu 9%, respectiv 10,5%. În august, prețurile de consum au crescut în medie cu 2,1%, afectând semnificativ bugetele gospodăriilor.
Având în vedere creșterile record ale prețurilor, care depășesc semnificativ media europeană, Adrian Negrescu a explicat pentru FANATIK că majorările nu sunt determinate de taxe. Acesta susține că sunt determinate în special de scumpirea energiei electrice, care influențează întreaga piață.
„Suntem și noi campioni europeni la ceva. În timp ce alții se laudă cu investițiile, cu tehnologiile, cu digitalizarea, cu performanțele economice, noi ne lăudăm cu scumpirile, cele mai ample din Uniunea Europeană. Avem o inflație de peste 10%, probabil în luna septembrie, în condițiile în care media europeană e undeva la 3%.
Aceste scumpiri sunt cauzate, în primul rând, nu de creșterea taxelor, ci de scumpirea spectaculoasă a energiei electrice, a cărui preț a crescut cu peste 60% luna august și care influențează politica de pricing pentru toate firmele din România”, a declarat Adrian Negrescu, pentru FANATIK.
În luna august 2025, România a înregistrat o scumpire semnificativă a energiei electrice, cu o creștere anuală de 65,7% față de aceeași lună a anului precedent, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Această majorare a fost determinată de eliminarea plafonării prețurilor, începând cu 1 iulie 2025, conform Ordonanței de Urgență nr. 6/2025.
În perioada de plafonare, consumatorii casnici beneficiau de prețuri reglementate între 0,68 și 1,3 lei/kWh, în funcție de consumul lunar. După eliminarea acestor plafonări, prețurile au crescut semnificativ, iar facturile emise începând cu 1 august 2025 reflectă noile tarife stabilite prin contractele de furnizare.
Specialiștii atrag atenția că majorările de prețuri din România nu sunt determinate în principal de creșterea TVA, ci de factori precum creșterea prețului carburanților și a altor taxe care influențează mediul de afaceri. Negrescu explică faptul că, deși TVA-ul a fost în mare parte absorbit de comercianți în luna august pentru a menține vânzările, efectele scumpirilor se vor resimți în continuare în lunile următoare.
„Creșterea TVA este doar o cauză marginală, din punctul meu de vedere. Aceste scumpiri care sunt generate în principal de scumpirea energiei, de creșterea prețului carburanților, de creșterea acelor taxe care țin de business și mai puțin de TVA. TVA în luna august a fost absorbit în mare parte dintre magazine de către comercianți în tentativa de a-și menține vânzările la nivelul scontat.
Mi-e teamă că acesta este doar o fotografie a dimensiunii creșterilor de prețuri și că, din păcate, în lunile septembrie și octombrie vom vedea o creștere a inflației peste nivelul de 10-11%”, consultantul economic.
Pentru a ilustra efectele reale ale scumpirilor și impactul lor asupra gospodăriilor românești, venim cu un exemplu concret.
„O familie cu doi copii are nevoie, în momentul de față, în România, de aproape 9.000 de lei pentru a avea o viață decentă ne spune chiar Institutul de Statistică. După aceste scumpiri, mi-e teamă că suma a trecut de 10.000 de lei. O sumă pe care mulți dintre români nu o câștigă în momentul de față. De aceea, am ajuns să asistăm la o vânătoare de promoții în magazine.
Practic, oamenii încercă să cumpere ce găsesc mai ieftin, să profite de discount-uri oferite de supermarketuri. Este o goană după prețuri mici. A dispărut momentul în care încărcam coșurile cu alimente.
Ne-am întors, din păcate, la achizițiile la 100 de grame, iar pentru mulți dintre români, din păcate, vizita la supermarket a ajuns ca una la muzeu. Mai mult admiră produsele pentru că nu și le pot permite”, a mai punctat Negrescu, pentru FANATIK.
În luna august 2025, România a înregistrat majorări semnificative ale prețurilor, afectând semnificativ bugetele gospodăriilor. Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), cele mai mari scumpiri au fost la energia electrică, care a crescut cu 65,7% față de aceeași perioadă a anului precedent, urmată de fructe proaspete (+41,7%) și servicii de igienă și cosmetică (+19,3%).
În sectorul alimentar, au fost raportate creșteri importante la cafea (+17%), citrice (+14,8%), ulei comestibil (+11%), pâine și margarină (+9,4% – 9,3%) și carne de bovine (+8,8%). În același timp, prețurile mărfurilor nealimentare au crescut considerabil: energie termică (+13,6%), cărți, ziare și reviste (+11,5%), tutun (+8,7%) și tricotaje (+8,5%).
Pentru a ilustra modul în care românii încearcă să facă față scumpirilor, Adrian Negrescu oferă câteva soluții practice pe care gospodăriile le pot aplica în viața de zi cu zi. Acestea includ căutarea promoțiilor și folosirea aplicațiilor magazinelor pentru a identifica cele mai bune oferte, dar și reducerea consumului și limitarea achizițiilor considerate mai puțin necesare.
„Soluțiile ar fi să căutăm promoții, să ne instalăm aplicațiile magazinelor în căutarea celor mai bune oferte. Ne reducem consumul, căutăm să tăiem din lucrurile pe care nu îl putem permite. Și mă refer aici la distracție, la achiziții în special de îmbrăcăminte, de încălțăminte.
Încercăm să ne menținem la minimul necesar, în așa fel încât să avem cu ce să plătim, mai ales facturile, care din punctul meu de vedere vor crește în perioada următoare”, a adăugat analistul economic.
Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul minim brut pe economie în România a fost de 4.050 de lei lunar, ceea ce se traduce într-un venit net de aproximativ 2.485 de lei “în mână”.
Referitor la pensii, indemnizația socială pentru pensionari, cunoscută și sub denumirea de pensie minimă garantată, a fost stabilită la 1.281 de lei lunar începând cu 1 ianuarie 2025.
În luna iunie 2025, câștigul salarial mediu net în România a fost de 5.539 lei. În același timp, pensia medie lunară a fost de 2.770 lei.
Pentru a evidenția efectele scăderii puterii de cumpărare asupra românilor, Adrian Negrescu subliniază riscurile asociate cu menținerea salariilor și pensiilor la valori constante, în contextul unei inflații ridicate.
„Salarii și pensii înghețate, raportate la cea mai ridicată inflație din europeană, înseamnă practic un cocktail explosiv. O rețetă clasică pe drumul care ne poate duce, din păcate, în recesiune.
De aceea e nevoie să luăm măsuri active, de la sprijinirea producătorilor români de produse alimentare, la creștere valorii tichetelor de masă, de exemplu, de la 40 la 50 de lei, pentru a putea măcar oamenii să-și asigură o masă caldă atunci când se duc la serviciu”, a mai menționat Adrian Negrescu, pentru FANATIK.