De ce au rezistat peste 2.000 de ani clădirile construite de romani. Misterul a fost deslușit

Roma antică a supraviețuit timpului nu doar în povești și cărți ci și prin dovada vie a construcțiilor impresionante care stau în picioare după mii de ani.

De ce betonul roman a rezistat mii de ani

Cercetătorii au aflat în final cum a fost posibil acest lucru. Cheia ar fi perfecționarea utilizării betonului, până la nivelul în care clădiri precum Panteonul sau Colosseumul stau în picioare de peste 2000 de ani.

Conform Observatornews, care citează mai mulți specialiști, betonul roman e mai durabil decât echivalentul său modern, care se poate strica în câteva zeci de ani. Totul, grație unui ingredient secret până acum.

Așadar, mai multe echipe de cercetători din SUA, Italia și Elveția, au analizat mostre de beton vechi de 2.000 de ani și au descoperit că bucățile albe din beton, denumite claste de var, au oferit betonului capacitatea miraculoasă de a ”vindeca fisurile” care s-au format în timp. Aceste bucăți albe erau trecute cu vederea în trecut, oamenii de știință fiind de părere că aveau de-a face cu materie primă de proastă calitate sau de amestec neglijent.

Digi24.ro

Călin Georgescu, amenințări către Sebastian Burduja și șeful SIE, Gabriel Vlase, după ce l-au criticat

“Pentru mine a fost cu adevărat greu de crezut că inginerii romani antici nu ar face o treabă bună, deoarece chiar au făcut un efort atunci când au ales și procesat materialele”, a declarat autorul studiului Admir Masic, profesor asociat de inginerie civilă și de mediu la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT).

”Betonul le-a permis romanilor să aibă o revoluție arhitecturală. Romanii au fost capabili să creeze și să transforme orașele în ceva extraordinar și frumos în care să trăiești. Și acea revoluție a schimbat practic complet modul în care trăiesc oameni“, a completat Masic.

Betonul este, practic, piatră sau rocă artificială, formată din amestecarea cimentului, un agent de legare obținut din calcar, apă, agregat fin, care poate fi nisip sau rocă fin zdrobită și agregat grosier, care poate fi pietriș sau rocă zdrobită.

Romanii foloseau des varul stins, varul fiind combinat pentru prima dată cu apa înainte de a fi amestecat, astfel că oamenii de știință au concluzionat că așa era făcut și betonul roman.

Digisport.ro

Criticat pentru mașina cumpărată, David Popovici a mai făcut o achiziție de peste 100.000 de euro

Oamenii de știință au realizat doar acum că bucățile de var au apărut din cauza utilizării varului nestins (oxid de calciu), o formă periculoasă și uscată de calcar. Amestecarea la cald ar fi cost cheia durabilității betonului.

“Beneficiile amestecării la cald sunt duble. În primul rând, atunci când tot betonul este încălzit la temperaturi ridicate permite reacții chimice care nu sunt posibile dacă ați folosi doar var stins, producând compuși asociați la temperaturi înalte care altfel nu s-ar forma. În al doilea rând, această temperatură crescută reduce semnificativ procesul de întărire, permițând o construcție mult mai rapidă”, a transmis specialistul.