De ce boală suferea Valentin Uritescu. „Sergentul Șaptefrați” avea 81 de ani din care 48 s-a luptat cu o maladie degenerativă cumplită

A murit Valentin Uritescu. Actor polivalent de teatru, film și televiziune, a împlinit 81 de ani pe 6 iunie, dar boala care îl chinuia de mulți, mulți ani, o formă de Parkinson, l-a învins. Este din nou doliu în lumea filmului românesc…

A murit Valentin Uritescu. „Sergentul Șaptefrați” avea 81 de ani, din care 48 s-a luptat cu o boală degenerativă cumplită

Valentin Uritescu s-a născut în plin război mondial, pe 6 iunie 1941, în satul Vinerea de Sus atunci, acum doar Vinerea, parte a orașului Cugir, județul Alba.

A absolvit liceul „Aurel Vlaicu” din Orăștie, a fost un tip sportiv, a făcut gimnastică și a fost campion la schi în timpul studiilor. A terminat Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” în 1963, la clasa profesorului Constantin Moruzan.

Valentin Uritescu a început îndelungata sa carieră la Brăila, la teatrul „Maria Filotti”. A jucat acolo 5 ani, timp în care a cunoscut-o pe Valeria, viitoarea sa soție. Cu care are un băiat, cascador și actor cunoscut, Bogdan Uritescu (născut pe 10 octombrie 1967, în orașul de pe malurile Dunării). Și care i-a fost alături până în ultimul moment…

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

De la Brăila, Valentin Uritescu s-a mutat mai sus, geografic vorbind, la Piatra Neamț, la Teatrul Tineretului. După 12 ani a „coborât” la București, în 1980. La teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”. În 1990 a trecut la Teatrul Național. Unde și-a încheiat cariera din cauza bolii care îl măcina, dar și în urma unui conflict cu directorul Ion Caramitru, plecat și el la Dumnezeu în urmă cu 9 luni și jumătate, pe 5 septembrie 2021.

Rolul care l-a făcut celebru pe Valentin Uritescu a fost sergentul Vasile Șaptefrați, din serialul TV „Lumini și umbre”, dus apoi pe marele ecran în epopeea națională „Noi, cei din linia întîi”

Este extrem de greu să faci o ierarhie a rolurilor interpretate pe scenă de Valentin Uritescu…. Ce să alegi între personajele cărora le-a dat viață în piesele „Tartuffe (Molière), „Cabala bigoților” (Mihail Bulgakov), „Avram Iancu” (Lucian Blaga), „Vrăjitoarele din Salem” (Arthur Miller), „Livada de vișini” (Anton Pavlovici Cehov), „Strigoii” (Henrik Ibsen), „Numele trandafirului” (Umberto Eco), „Crimă pentru pământ” (Dinu Săraru), „Take, Ianke și Cadâr” (Victor Ioan Popa). Doar câteva titluri, vârful icebergului din creația sa scenică.

A debutat în film într-un serial, celebrul „Lumini și umbre” (1981, regizori Andrei Blaier, Mircea Mureșan și Mihai Constantinescu), într-un rol care l-a făcut celebru, sfătosul și hâtrul sergent Vasile Șaptefrați. Pe care l-a „dus” și pe marele ecran, în pelicula epică „Noi, cei din linia întâi”, regizată de exponențialul om de cinema Sergiu Nicolaescu în 1986.

Pe marele ecran a „urcat” în același an 1981, în filmul „Angela merge mai departe”, regizor Lucian Bratu, cu Dorina Lazăr, acum directoarea teatrului „Odeon”, în rolul șoferiței de taxi Angela. Au urmat alte 42 de roluri în pelicule cunoscute, de mare audiență, cum ar fi „Concurs” (1982), „Faleze de nisip” (1983), „Domnișoara Aurica” (1985), „Trenul de aur” (1986), „Noi, cei din linia întâi (1986), „Momentul adevărului” (1989), „Rămânerea” (1990), „A unsprezecea poruncă” (1990) „Balanța” (1991), „Șobolanii roșii” (1991), „Patul conjugal” (1992), „Cel mai iubit dintre pământeni” (1993), „Turnul din Pisa” (2002), „Examen” (2003), „Magnatul” (2004), Schimb valutar (2007).

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

A apărut, episodic, în radiografia de mare succes la public a satului, de fapt, a societății românești, „Las Fierbinți”, în 2012. Este „vocea” de pe apreciatele audiobook-uri gastronomice cu rețetele altui mare artist, dar al penelului, Păstorel Teodoreanu. A scris două cărți: „Aşa sunt eu, prost” (2011) și „Să ai grijă de cel bun din tine” (2013).

Cariera marelui actor care a plecat dintre noi a fost recunoscută și răsplătită cu Premiul ACIN 1986 pentru rolurile din „Noi, cei din linia întâi” și „Domnișoara Aurica”, Premiul pentru interpretare masculină 1986 pentru rolul Sergentul Șaptefrați din „Lumini și umbre”, Premiul UCIN 1991 pentru rolurile din „Momentul adevărului”, „A unsprezecea poruncă”, „Rămânerea” și  „Șobolanii roșii”.

Pe 7 februarie 2004, Valentin Uritescu era decorat de Ion Iliescu, președintele României de atunci, cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, Categoria D – Arta Spectacolului, „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”, după cum stă scris în decretul prezidențial.

„Sindromul extrapiramidal”, o formă de Parkinson, l-a stors de viață, chinuitor, zi de zi…

Încă de la vârsta de 33 ani, era la Târgu Neamț, „Uri”, cum îi spuneau familia și prietenii, a fost diagnosticat cu „sindromul extrapiramidal”, o formă de Parkinson, boală degenerativă necruțătoare. S-a luptat cu teribila maladie nu mai puțin de 48 de ani, o viață de om…

Începând din 2010, pe când avea 68 de ani, afecțiunea de care suferea s-a înăsprit și ultimii ani l-au stors de viață zi cu zi, chinuitor, pe un pat al unui centru medical pentru pacienți cu nevoi speciale. Unde a fost răsfățat de asistente și de medici, iar soția și fiul l-au vizitat zilnic, fără nicio exagerare.

Agravarea maladiei sale degenerative l-a adus în stare critică la spitalul Pantelimon, unde, cu toate eforturile medicilor, Valentin Uritescu, sergentul Vasile Șaptefrați a plecat într-o lume incomparabil mai bună decât chinul de pe Pământ…

Rolurile visate și rolurile jucate…

În ultimul său interviu, acordat în august 2016 pentru evz.ro, Valentin Uritescu numea rolurile pe care ar fi dorit să le interpreteze, dar șansa l-a ocolit.

„M-ar fi plăcut să-l joc pe Shylock, din «Neguţătorul din Veneţia», pe Hagi Tudose sau pe Ilie Moromete. Da’ când am văzut ce a făcut Rebengiuc în Moromete, mi-am dat seama că era mai bun decât ce puteam face eu!” – Valentin Uritescu

Deşi sergentul Vasile Şaptefraţi a fost personajul care l-a consacrat, preferatul său era Phil Hogan din „Luna dezmoşteniţilor”, de Eugene O’Neill.

„E un rol uluitor de greu! L-am jucat cu Mariana Mihuţ şi Victor Rebengiuc, în regia Sandei Manu. A avut încredere în mine, deşi nu aveam fizicul necesar. M-am schimbat radical pentru rol, nu mai eram Uritescu!” – Valentin Uritescu

Iar al doilea rol preferat din noianul carierei sale este Raspluev, tot în teatru, în piesa „Nunta lui Krecinski”, de Aleksandr Vasilievici Suhovo-Kobîlin.

„Am avut o nebunie de cronică, deşi eram al şaselea în distribuţie! Jucam cu Costel Constantin, Carmen Stănescu, Matei alexandru, artişti grei… Cronicile se puneau la avizier. A mea a rezistat doar jumătate de zi! Orgoliile erau mari…” – Valentin Uritescu

A interpretat sute de roluri, ar mai fi vrut să joace în alte sute, s-a luat la trântă cu viața, de fapt nu cu viața, cu boala, a subordonat-o ani de-a rândul, în care ne-a încântat, ne-a bine dispus, ne-a lăsat o sumedenie de personaje consacrate de el în memoria spectatorilor. Boala s-a dovedit mai puternică până la urmă și l-a trimis în cer să facă instrucție cu îngerii și să-l distreze pe Dumnezeu… Așa că Dumnezeu să-l primească și să-l odihnească!