Răzvan Lucescu a vorbit deschis despre momentul în care a reușit performanța de a-l învinge pe tatăl său Mircea Lucescu. S-a întâmplat acum aproape 20 de ani, la acel celebru meci dintre Șahtior și Rapid.
Sunt aproape 20 de ani de la meciul câștigat de Rapid pe terenul celor de la Șahtior, în faza grupelor Cupei UEFA. Giuleștenii câștigau atunci cu scorul de 1-0, unicul gol fiind înscris pe final de Marius Măldărășanu.
Era o victorie uriașă obținută de Răzvan Lucescu în fața tatălui său. În acel sezon, Rapid termina prima în grupa sa și juca sferturi de finală împotriva Stelei, care se impunea la general grație golului marcat în deplasare.
Pe 24 noiembrie 2005 a avut loc succesul Rapidului în Ucraina. A fost un meci care i-a consumat pe ambii tehnicieni, dar mai ales pe Răzvan Lucescu, care a trăit cu intensitate duelul contra tatălui său.
„Am fost foarte rece, m-am detașat de această relație tată-fiu și am analizat la sânge echipa adversă. Cu cele bune, dar și cu cele mai puțin bune. A fost pentru prima dată, după meci, când am realizat că eu mă bucur de înfrângerea tatălui meu”, a spus Răzvan Lucescu pentru GSP.
„Eu, care până atunci eram cel mai mare suporter al lui și trăiam meciurile lui la o intensitate maximă. Și de aceea am izbucnit în plâns.
A fost momentul în care eu l-am văzut pe el mergând dinspre bancă spre vestiare, la finalul meciului, cu mâinile în buzunar și cu capul plecat. Era un moment delicat la Șahtior. Eu cu el, cu tata, n-am vorbit o lună și ceva despre acest meci”.
„A fost greu, n-a fost un moment ușor. Și înainte de joc a fost un moment neplăcut. Am fost chemați de către observatorul UEFA în cabina arbitrilor. Și ni s-a atras atenția că sunt foarte mulți bani jucați la pariuri pe meci de egalitate și insinua că oarecum meciul ar fi stabilit.
Și tatăl meu a izbucnit, a avut o reacție foarte dură. A început să țipe, să-l certe, să-l întrebe cum își permite. A avut totală dreptate să reacționeze așa. Nu îți poți permite să ne chemi fără nicio dovadă, că ar fi putut fi vreo înțelegere sau…
Iar chestia asta, pe de-o parte, pe noi ne-a ajutat să terminăm primii. Pe ei i-a trimis pe locul 2, pe Șahtior. Și locul 2 juca cu echipe care veneau din Champions League în faza următoare. Și ei au fost eliminați”.
„E un moment special. De la tragerea la sorți am avut un sentiment de ambiție, de dorință foarte mare de luptă. Cumva m-am așteptat. Nu știu de ce, m-am așteptat.
(n. r. Simțeați că așa va ieși?) Da, pentru că e ceva care ni se întâmplă special. Suntem amândoi în cupele europene. Precis va trebui să jucăm unul împotriva celuilalt. Problema a fost că erau Șahtior – Mircea Lucescu, Stuttgart – Giovanni Trapattoni, Rennes – Ladislau Boloni, Rapid cu mine, și era și PAOK.
Am văzut toate aceste nume și am zis: ‘Ce ar fi să ne calificăm?’. Trebuie să luptăm să ne calificăm. Nu mi-a fost ușor după acel meci, pentru că am simțit cumva că l-am trădat pe tatăl meu”, a povestit Răzvan Lucescu.