De ce cumpără Poliția Română camere mobile cu vedere pe timp de noapte. Motivul pentru care Norvegia sprijină achiziția

Poliția Română a lansat o nouă licitație pe portalul oficial și a anunțat că este gata să cumpere câteva zeci de camere mobile cu vedere pe timp de noapte. Inspectoratul General a explicat că achiziția are loc în cadrul proiectului „Întărirea capacităților naționale în domeniul cooperării polițienești internaționale și combaterea infracționalității”. Un detaliu aparte este acela că programul e finanțat prin mecanismul financiar norvegian.

Ce face IGPR-ul cu peste 50 de camere mobile cu vedere pe timp de noapte

Concret, prin intermediul acestui mecanism conceput de nordici, polițiștii vor acum să consolideze cooperarea dintre cele două state, în mod evident, la nivel de luptă împotriva celor certați cu legile. De asemenea, partea română își dorește și întărirea capacității naționale de combatere a criminalității itinerante, dar și a traficului de ființe umane, a spălării banilor și a criminalității economico – financiare.

IGPR-ul a ținut să explice că achiziționarea celor 51 de camere are ca drept scop eficientizarea activităților de investigare a faptelor din sfera criminalității itinerante și a traficului de persoane. Astfel, echipamentele pe care le vor cumpăra îi vor ajuta pe agenți să colecteze mai rapid informații și probe la nivelul structurilor de investigații criminale și a structurilor de combatere a criminalității organizate.

Mai trebuie spus că necesitatea consolidării polițienești între cele două țări este justificată de faptul că activitatea grupărilor infracționale devine din ce în ce mai complexă și mobilă. „Rețelele criminale, compuse din cetățeni români, au încă o prezență vizibilă în Norvegia, ceea ce are un impact negativ asupra securității publice atât din România, cât și în partea nordică”, se arată în motivarea pe care Poliția Română a trimis-o.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

Agenții implicați spun că în multe cazuri, astfel de grupuri criminale, foarte bine alcătuite, conturate și organizate reușesc să exploateze alți cetățeni români vulnerabili. Aceștia ajung în Norvegia acolo unde sunt obligați să cerșească, să fure sau chiar să se prostitueze, mulți dintre ei fiind încă minori.

Ce înseamnă criminalitate itinerantă

Potrivit lui Marin Gherman, doctor în drept și șef al catedrei „Investigații Operative” a academiei Ștefan cel Mare din cadrul MAI, criminalitatea itinerantă și-a făcut apariția la începutul anilor 2000 și găștile formate aveau punctul de plecare din Europa de Est și Europa Centrală.

Vorbim în general despre spargeri de locuințe, dar și furturi în serie din case, mall-uri și alte magazine sau mașini. Cam de pe atunci au apărut și primele mișcări din partea Poliției, mutări făcute în special de țările care se aflau deja în Uniunea Europeană.

Se știe despre cei care formează astfel de grupări că evită contactele cu victima, într-o încercare clară de a nu putea fi recunoscuți vreodată. Aceștia nu s-ar complica cu obiecte foarte mari, preferând bunuri mobile, bunuri ușor transportabile și pe care le-ar putea revinde ușor pe piața neagră.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

Dacă ne raportăm strict la grupările criminale itinerante, atunci acestea sunt orientate în particular pentru sustragerea bijuteriilor, materialului informatic sau obiectelor de lux. De asemenea, din „programul” pus în scenă nu lipsesc nici automobilele, mașinile fiind aduse în România pe bucăți, apoi reconstruite.

Românii, în topul infractorilor din Norvegia

Nu o dată polițiștii din Norvegia au tras un semnal de alarmă legat de infractorii din România. De altfel, în urmă cu doar câțiva ani, numărul infracțiunilor comise de conaționali ajunsese chiar la cote alarmante. Vorbim despre aproape zece mii de incidente în care au fost implicați hoți de buzunare cu pașaport de România.

Mai mult decât atât, în debutul pandemiei de COVID-19, a apărut și informația potrivit căreia autoritățile din Norvegia au luat decizia de a plăti aproximativ 200 de cetățeni din România aflați pe teritoriul țării lor, persoane fără să dețină un loc de muncă sau beneficiari de ajutoare sociale, pentru a se întoarce acasă. O fundație ar fi pus la dispoziția acestora chiar și un avion pentru ca revenirea să se desfășoare cât mai repede posibil.

Deși a fost negată de la Oslo, informația ar fi apărut în contextul în care autoritățile din Norvegia se temeau atunci de o explozie a numărului de cazuri, explozie care ar fi putut pleca de la românii fără adăpost. Câteva mii de oameni cu pașaport românesc s-ar afla în evidențele nordicilor fiind catalogate drept persoane care locuiesc pe străzi.