În ultimele zile, discursul politic din România a fost dominat de o idee aproape obsesivă: ar fi un dezastru uriaș dacă PSD ar face guvern cu AUR, partid etichetat de extremă dreaptă. Avertismentele venite în special din zona partidelor care se consideră pro-europene (PNL, USR și UDMR) cu privire la accederea la putere a formațiunii lui George Simion sunt de luat în seamă, cu atât mai mult cu cât, în restul Uniunii Europene, extremiștii au ajuns deja la butoane, într-o formă sau alta, iar economiile nu s-au dus la pământ, așa cum se preconiza.
Exemplele de alianțe cu formațiunile extremiste sunt tot mai multe în Europa. În Italia, Giorgia Meloni conduce guvernul din 2022 într-o coaliție care include și formațiuni considerate radicale. În Finlanda, partidul naționalist Finns face parte dintr-un partid stabil din anul 2023.
În Suedia, Democrații Suedezi influențează decisiv guvernarea, chiar dacă inițial nu au avut ministere, iar în Spania partidul Vox (dreapta radicală) a intrat în alianțe regionale cu Partidul Popular. Și, totuși, în România AUR pare să rămână în afara oricărei formule de guvernare acceptabile pentru marile partide, iar liderul său, George Simion, este evitat nu doar de adversari, ci chiar de partenerii ideologici din Europa.
Privind strict politic, Europa ultimului deceniu a devenit mult mai permisivă cu partidele radicale. Dacă în 2000 alianțele cu formațiuni de extremă dreapta erau de neconceput, astăzi sunt, în multe situații, o realitate pragmatică. În Spania, modelul este deja testat. În Castilla y Leon, PP și Vox au guvernat împreună între 2022 și 2024. În Extremadura, coaliția a funcționat între 2023 și 2024 și a fost reluată în 2026.
În regiunea Aragon, sub conducerea lui Jorge Azcon, alianța a fost reluată după un prim ciclu de guvernare. În Finlanda, lucrurile sunt și mai clare: guvernul Orpo, instalat în 2023, include Finns Party într-o coaliție care nu a produs probleme economice și instabilitate cum se credea. În Olanda, colaborarea dintre VVD și PVV a fost oscilantă: guvernul Rutte I (2010–2012) a fost susținut de extrema dreaptă, iar după 2023 negocierile au reluat această direcție.
În Austria, coalițiile OVP–FPO au însumat aproximativ nouă ani de guvernare, iar în Bulgaria, naționaliștii au participat la guvernarea Borisov III între 2017 și 2021. Altfel spus, Europa nu doar că a acceptat extrema dreaptă, ci a integrat-o în mecanismele de putere, iar în majoritatea cazurilor sistemele au continuat să funcționeze. Aparent, logica ar spune că și în România un astfel de scenariu ar putea deveni posibil, mai ales că PSD a dat dovadă de flexibilitate de-a lungul anilor, guvernând au toate partidele posibile, cu excepția PRM. De ce este, așadar, AUR o problemă? Politologul Andrei Țăranu explică foarte clar totul, în exclusivitate pentru FANATIK.
„Într-adevăr, există partide considerate extremiste sau chiar extremiste prezente într-o formă sau alta în centrul puterii în unele țării din Europa. Avem Liga lui Matteo Salvini, domnul Salvini fiind și vicepremier în guvernul italian. Și doamna Meloni reprezintă un partid considerat extremist, dar care este totuși în grupul conservatorilor și reformiștilor europeni.
Până una alta, doamna Meloni s-a comportat destul de pro-european. Dacă pomenim de Vox (partidul de extremă dreapta din Spania), care este mai radical decât AUR, chiar dacă este într-o formă de coaliție la nivel regional într-un stat care nu e federal nu înseamnă mare lucru, nu are mare relevanță”, a declarat profesorul universitar, recunoscând realitatea de pe teritoriul UE.
În continuare, politologul pune degetul pe rană și ne lămurește de ce AUR este în permanență evitat chiar și de cei care ar trebui să fie parteneri, având aceleași crezuri ultra-naționaliste. Chiar dacă în partid există și figuri mai ”frecventabile” precum Petrișor Peiu sau Dan Dungaciu, partidul pare să fie încurcat la capitolul credibilitate chiar de liderul său, George Simion.
„AUR are o mare problemă: poziționat politic, el este în ECR, unde este și Giorgia Meloni, doar că AUR a ajuns acolo prin Claudiu Târziu, care încearcă să își facă o mișcare centristă, mai degrabă de centru-dreapta. AUR, prin greșelile pe care le-a făcut, apropierea față de Călin Georgescu, simpatiile pe care domnul Lulea, Georgescu și alții le-au arătat de la bun început față de Mișcarea Legionară, față de linii ultraconservatoare și religioase – acest discurs, noi și ei – conduce la ideea că AUR are calitățile unui partid radical de extremă dreaptă. La nivelul Parlamentului European, linia pe care fusese a fost preluată de gruparea domnului Târziu.
George Simion nu se oprește din a face declarații arțăgoase, arogante, violente la adresa tuturor celorlalți ca și cum ar avea puterea în buzunar. Asta creează panică în anumite categorii și grupuri sociale. Sigur, avem și discursul domnului Peiu, al lui Dungaciu, care încearcă să atenueze din violența de limbaj a domnului Simion, însă domnul Simion este președintele partidului și nu cei doi”, a declarat Andrei Țăranu, pentru FANATIK.
Profesorul spune că nu doar Simion pare să fie ignorat de ”ai lui” din Europa, ci și Diana Șoșoacă, înscrisă în grupul patrioților din Parlamentul European. Patrioții din celelalte țări din UE nu rostește nici măcar în treacăt numele AUR sau Simion, dar de ce oare?
„După cum ați văzut, n-au sărit nici cei din grupul patrioților pentru Doamna Șoșoacă (n. red.: europarlamentara a rămas fără imunitate marți, 28 aprilie, fiind anchetată în România într-un dosar penal cu privire la discursurile sale antisemite). În privința patrioților din Parlamentul European lucrurile sunt complicate și vor rămâne așa o perioadă. Personajul principal este însuși George Simion. Ei ar fi vrut să se ducă înspre fostul grup conservator și apoi spre grupul patrioților. Inițial, grupul patrioților se numea Grupul Identitate și Democrație (ID) la care a aderat FIDESZ-ul lui Orban.
Domnul Orban și domnul Simion au o problemă legată de Transilvania. Apoi, avem discursurile lui Simion înainte să ajungă în Parlament, scandalurile de la cimitirul din Poiana Uzului unde a vrut să scoată toate monumentele care nu erau românești, acolo fiind militari români, ruși, maghiari, germani și, dacă nu mă înșel, câțiva italieni. El a vrut să naționalizeze cimitirul respectiv, iar asta a dus la conflicte directe, adică bătaie, cu comunitatea maghiară din județul Harghita.
Asta evident că a făcut ca relația dintre AUR și FIDESZ să fie extrem de rece. Din acest motiv s-au dus spre conservatori. Patrioții nu i-au primit pe cei de la AUR. După ce grupul lui Târziu s-a desprins din AUR, Simion nu mai are cine știe ce relație în Parlamentul European. Nici măcar cu Giorgia Meloni. Acesta e motivul pentru care încearcă să ia legătura cu Salvini și să intre în rândul patrioților europeni în speranța că Salvini și Bardela îi vor deschide calea pe care i-a închis-o Viktor Orban”, a punctat Țăranu, pentru FANATIK.