De ce era sărbătorită ziua României pe 23 august în perioada comunistă

FANATIK îți spune de ce era sărbătorită ziua României pe 23 august în perioada comunistă. Astfel, inițial ziua națională a fost între 1866-1947 data de 10 mai. Atunci, Prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, a depus jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite. Vă reamintim că în data de 14 martie/26 martie 1881 camerele reunite ale parlamentului au votat transformarea țării din Principat în Regatul României. Pentru a marca evenimentul, ziua națională sărbătorită pe 10 mai 1881, a fost una din cele mai spectaculoase serbări din istoria României.

De ce era sărbătorită ziua României pe 23 august în perioada comunistă

Între 1948-1989, ziua națională a României a fost declarată data de 23 august. După abdicarea forțată a Regelui Mihai I în data de 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea nr. 363 din 1947, prin care a proclamat Republica Populară Română. Ziua de 23 august a fost adoptată drept sărbătoare de stat, sub numele de ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.

Prea puțini oameni își mai aduc aminte cu exactitate ce anume s-a petrecut pe 23 august. Între timp, mai multe generații au fost mințite de-a lungul timpului și adevărul cosmetizat după bunul plac al fostului regim comunist. Trebuie să știți că, la această dată, sub conducerea Regelui Mihai I, care nu împlinise 23 de ani, fiind născut pe 25 octombrie 1921, mareșalul Ion Antonescu, conducătorul de facto al României la acea vreme, și colaboratorii săi apropiați au fost arestați la Palatul Regal de Garda Regală.

Adevărul despre 23 august 1944

Pentru această acțiune, una care avea să intre în cele din urmă în istorie și chiar să scurteze al doilea război mondial, Regele Mihai I a fost susținut de toate forțele politice ale vremii, prin Iuliu Maniu (președinte al Partidului Național-Țărănesc), Constantin I. C. Brătianu (președinte al Partidului Național-Liberal), Constantin Titel Petrescu (președinte al Comitetului Executiv al Partidului Social Democrat), Lucrețiu Pătrășcanu și Emil Bodnăraș (reprezentanți ai Partidului Comunist).

Practic, România s-a rupt atunci de alianța cu forțele Axei, conduse de Germania nazistă și a întors armele împotriva foștilor aliați alăturându-se aliaților, grup de state format din URSS, Anglia și SUA în frunte.