News

De ce este atât de periculos COVID-19 pentru oameni. Explicațiile unui virusolog care studiază coronavirusul de 20 de ani

16.04.2020 | 17:43
De ce este atat de periculos COVID19 pentru oameni Explicatiile unui virusolog care studiaza coronavirusul de 20 de ani
ADVERTISEMENT

Un virusolog ce a studiat mai bine de 20 de ani coronavirusții explică de ce COVID-19 este atât de periculos pentru oameni, precum și modul în care ajunge să păcălească sistemul imunitar.

Un virusolog explică diferențele dintre coronaviruși

Benjamin Neuman, profesor de biologie la Universitatea Texas A&M, a studiat vreme de 20 de ani coronavirușii, iar acum vine cu precizări importante despre diferențele dintre acești viruși, cum reușește COVID-19 să pătrundă în organism și cum profoacă infecțiile.

ADVERTISEMENT

COVID-19 este provocat de un coronavirus denumit SARS-CoV-2. Coronavirușii aparțin unui grup de agenți patogeni care infectează animalele, de la păuni și până la balene și poartă această denumire datorită țepilor de la suprafața lor, ce seamănă cu o coroană.

De obicei, o infecție cu coronavirus duce la următoarele situații: o infecție la nivelul plămânilor ce include o formă de răceală, sau o infecție la nivelul intestinelor, ce provoacă diaree.

ADVERTISEMENT

SARS-CoV-2 începe să producă o infecție la nivelul plămânilor, la fel ca alte tipuri de coronavirus ce cauzează răceli, doar că ajunge să provoace un adevărat haos în lupta cu sistemul imunitar, iar asta duce la leziuni pulmonare sau moarte, spune Neuman.

Acest agent patogen este din punct de vedere genetic foarte asemănător cu alte coronavirusuri ce afectează oamenii, cum ar fi SARS-CoV și  MERS-CoV, spune cercetătorul, potrivit Business Insider.

ADVERTISEMENT

Cât de periculos este COVID-19 pentru oameni

Cu toate acestea, din cauza diferențelor genetice, subtile de altfel, noul coronavirus poate infecta oamenii foarte ușor.

SARS-CoV-2 (noul coronavirus) are același “echipament” genetic ca și SARS-CoV, virusul care a provocat epidemia din 2003, dar cu aproximativ 6.000 de mutații în jurul locurilor în care coronavirușii suferă schimbări. Cercetătorul spun că cele două virusuri sunt precum laptele normal și cel degresat.

ADVERTISEMENT

Comparativ cu alte coronavirusuri umane, precum MERS-C0V, ce a apărut în Oricentul Mijlociu în 2012, noul coronavirus prezintă versiuni personalizate ale aceluiași echipament general ca al celulelor ce invadează organismul, copiindu-se singur.

Cu toate acestea, SARS-CoV-2 are un set total diferit de gene, numite accesorii, ce-i conferă diverse avantaje în anumite situații, susține specialistul.

De exemplu, MERS are o proteină specială ce poate bloca abilitatea unei celule de a trage un semnal de alarmă atunci când acesta pătrunde în organism. COVID-19 are însă o genă în aceeași locație ca cea din MERS, a cărei funcție nu este încă descoperită de oamenii de știință.

Orice infecție cu coronavirus începe cu o singură particulă de virus, o celulă sferică ce protejează un singur fir de material genetic, ce pătrunde într-o celulă umană. Materialul genetic “instruiește” apoi celula să producă în jur de 30 de părți diferite ale virusului, ce-l va face să se reproducă, explică Neuman.

Celulele pe care SARS-CoV-2 preferă să le infecteze au o proteină la exterior numită ACE2, importantă în reglarea presiunii sângelui.

Infecția cu COVID-19 începe atunci când firul de material genetic al virusului se agață de proteina ACE2. Din acel moment, firul se transformă, se defășoară și se repliază până ce firele se agață de celula umană și o prăbușesc, spune profesorul universitar.

Acest fenomen va duce la formarea unui canal unde materialul genetic viral poate pătrunde, pentru a infecta tot mai multe celule.

Noul coronavirus se dezvoltă în celulele pulmonare de tip II, ce secretă o substanță ce ajută aerul să pătrundă adânc în plămâni și în celulele gâtului.

Gravitatea bolii, dată de reacția sistemului imunitar

La fel ca în cazul SARS, complicațiile cauzate de COVID-19 sunt date de modul în care sistemul imunitar reacționează la infecție, încercând pe cât posibil s-o oprească din a se răspândi.

Astfel, milioane de celule ale sistemului imunitar invadează țesutul pulmonar și cauzează pagube enorme în procesul de “curățare” a virusului și a celulelor infectate, mai explică Neuman.

Specialistul spune că leziunile cauzate de noul coronavirus pot avea mărimea unei boabe de strugure și până la cea a unui grapefruit.

Astfel, cea mai mare provocare a medicilor care tratează pacienții COVID-19 este aceea de susține organismul uman și de a menține oxigenarea sângelui, în timp ce plămânii se refac singuri.

De ce persoanele vârstnice sunt mai afectate de COVID-19

Proteina ACE2, amintită mai sus, este importantă pentru reglarea presiunii sângelui, astfel că nu poate lucra atunci când este atacată de virus. Acesta este unul dintre motivele pentru care COVID-19 este mult mai agresiv în cazul persoanelor cu o presiune a sângelui mare, cum sunt vârstnicii.

Noul coronavirus este, pe alocuri, mai agresiv decât gripa sezonieră, întrucât beneficiază de mai multe căi de blocare a celulelor, care nu mai pot transmite semnale către sistemul imunitar.

De exemplu, o modalitate prin care celulele încearcă să răspundă la o infecție este aceea de a produce interferon, denumită proteina care dă alarma.

SARS-CoV-2  blochează însă producerea acesteia printr-o combinație de camuflaj, smulgând markerii proteici de pe celulele care ar putea semnaliza infecția și, în cele din urmă, distrugând orice instrucții anti-virale produse de celule.

Tocmai din acest motiv COVID-19 poate sta ascuns în organism chiar și o lună, timp în care provoacă mici daune în fiecare zi. Sunt multe mistere legate de noul coronavirus, printre care și întrebarea referitoare la modul în care va răspunde virusul la schimbările sezoniere, spune profesorul universitar.

ADVERTISEMENT