De ce este neconstituțională legea care interzice referirea la identitatea de gen în școli. Explicațiile CCR

În cursul zilei de joi, 21 ianuarie, Curtea Constituțională a României (CCR) a explicat de ce legea prin care se interzice în instituțiile de învățământ referirea la identitatea de gen nu este conformă cu legea fundamentală a țării.

Pe 16 decembrie, CCR a admis sesizarea lui Klaus Iohannis referitoare la neconstituționalitatea Legii pentru modificarea art. 7 din Legea Educației Naționale.

Judecătorii au luat această decizie cu unanimitate de voturi. Președintele Klaus Iohannis atacase în vara lui 2020 la Curtea Constituţională legea adoptată de Senat prin care sunt interzise orice fel de referiri la identitatea de gen, în școli și în universități.

CCR explică de ce este neconstituțională legea care interzice referirea la identitatea de gen în școli

Potrivit motivării de joi, Curtea Constituţională a României arată că interzicerea prin lege a exprimării şi cunoașterii în unităţile de învăţământ a problematicii identităţii de gen ar fi de natură să creeze un cadru normativ confuz, o persoană fiind obligată să respecte întocmai legislaţia care promovează identitatea de gen, dar, în acelaşi timp, în spaţiile de învăţământ să susţină contrariul, transmite Agerpres.

Digi24.ro

Misterul unei crime a fost elucidat după 56 de ani. Cum s-a dat de gol autorul care nu a fost niciodată suspect în caz

Curtea constată că legea respinsă este contrară angajamentelor internaţionale ale României, încalcă libertatea conştiinţei, încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a egalităţii de şanse, afectează libertatea de exprimare şi generează un cadru normativ confuz şi contradictoriu.

Judecătorii constituţionali fac referire şi la Convenţia de la Istanbul, ratificată de România în 2016, prin care s-a stabilit că genul este un construct social independent de genul biologic.

”Legislaţia României interzice discriminarea pe criterii de orientare sexuală, cuprinde soluţii legislative pentru situaţii vizând schimbarea de sex, distincţia între noţiunile de ‘sex’ şi ‘gen’, aşadar, dispoziţii clare şi în concordanţă cu obligaţiile asumate de România ca parte semnatară a unor tratate internaţionale referitoare la domeniul materiei ‘identităţii de gen’.

Tot astfel, sistemul normativ intern este racordat, prin intermediul art.20 din Constituţie, cadrului normativ internaţional în materia drepturilor omului şi interpretării evolutive date de instanţe internaţionale precum CEDO, consacrând prioritatea celor mai înalte standarde privind drepturile fundamentale. Prin intermediul art.148 din Constituţie, normele europene obligatorii au prioritate în situaţia în care sunt contrare celor interne.

Digisport.ro

Întrebarea care l-a făcut pe Bergodi să-și iasă din minți. Imagini fără precedent cu antrenorul italian

În acest context, interzicerea prin lege a exprimării şi cunoaşterii în unităţile de învăţământ a problematicii identităţii de gen altfel decât ca identitate între gen şi sexul biologic echivalează cu promovarea unor soluţii normative ce se exclud reciproc, fiind de natură să creeze un cadru normativ confuz şi contradictoriu, contrar cerinţelor de calitate a legii impuse de art.1 alin.(3) şi (5) din Constituţie”, se precizează în motivarea deciziei prin care s-a stabilit ca fiind neconstituţională Legea pentru modificarea articolului 7 din Legea Educaţiei Naţionale 1/2011”, se arată în motivare.

CCR: Se generează o lipsă de coerenţă, claritate şi previzibilitate a normei legale

Judecătorilor constituţionali mai specifică faptul că stabilirea unor soluţii juridice diferite pentru aceeaşi situaţie normativă reprezintă o contradicţie de concepţie a legiuitorului, care nu poate fi acceptată, întrucât generează o lipsă de coerenţă, claritate şi previzibilitate a normei legale, punând destinatarii legii în imposibilitatea de a-şi adapta conduita.

”S-ar deduce, din coroborarea normelor incidente în materie, că un elev/student/cadru didactic/o persoană trebuie să respecte întocmai legislaţia care promovează identitatea de gen distinct de sexul ca dat biologic şi să nu săvârşească vreun act de discriminare pentru că este pasibil de sancţiuni, dar, în acelaşi timp, în spaţiile de învăţământ să susţină contrariul acestei legislaţii pentru că – din nou – este pasibil de a fi sancţionat, de această dată însă pentru că nu este de acord cu stereotipiile de gen, adică nu este de acord cu discriminarea în sens larg”, se menţionează în document.

CCR afirmă că obligaţia de a respecta legea impusă de art.1 alin.(5) din Constituţie capătă astfel un caracter ”derizoriu”, persoana fiind în imposibilitatea obiectivă de a-l respecta.