De ce este România incapabilă să-și rezolva criza de sânge. „Nu poți crește numărul de donatori cu un program între orele 8 și 12”

Zilnic în România sunt amânate operații din cauza lipsei de sânge, iar familiile pacienților sunt nevoite să apeleze la ruse, prieteni sau ONG-uri pentru donații de sânge însă, de ani buni, autoritățile au ignorat nevoia de investiții pentru dezvoltarea programului de recoltare.

România incapabilă să-și rezolve criza de sânge

La Centrul de Transfuzie Sanguină București vin zilnic între 200 și 250 de donatori, iar din fiecare donare, medicii fac 2 sau 3 unități de componente de sânge, însă doar un singur spital are nevoie zilnic de circa 500, până la 700, de astfel de e pungi cu componente sanguine. Iar Centrul de Transfuzii din Capitală deservește nu mai puțin de 60 de unități sanitare. De altfel, de ani buni, România ocupă unul din ultimele locuri în Europa în ceea ce privește procentul din populație care donează periodic, țara noastră având un procent de circa 1,7%, în timp ce media europeană este de 10%.

Capitala are cinci centre pentru donatorii de sânge însă niciunul dintre aceste centre nu este deschis în timpul weekendului. Mai mult, programul zilnic pentru donatori este între 07.30 și 13.30, iar în perioada de caniculă donatorii sunt primiți până la ora 11.00. La nivelul întregii țări, în fiecare județ, fie că vorbim de județe cu o populație mare, Cluj, Constanța sau Timiș, există un singur centru pentru donatori per județ.

„Este o situație cunoscută, nu este de ieri, de azi. Lipsește finanțarea și resursa umană tocmai pentru a putea crește disponibilitatea centrelor pentru a primi donatori oricând, cât și informarea și educarea în rândul populației în ceea ce privește importanța donării și cât de mult poate ajuta și chiar salva o viață.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Cred că este nevoie să restructurăm acest întreg sistem în ideea de a moderniza structurile și de a aduce echipamente de înaltă tehnologie. Plus, de a reuși să trecem în zona în care să avem și noi o bancă de sânge și care să acopere instant nevoile de sânge în caz de accidente nefericite sau catastrofe, incendii, etc.. Să reușim la fel să facem și partea de plasmă, și eventual să o fracționăm pentru imunoglobulină unde știm că și acolo e o mare problemă în România, țara noastră nefiind colector de plasmă.

Sunt multe lucruri de făcut și cred că ar fi nevoie de o strategie și investiții în sistem pentru a crea, în primă fază, un număr mai ridicat de personal medical care să poată să aibă în permanent, cel puțin, câteva echipe mobile. Dacă ne uităm la marile capitale europene vedem în fiecare zi, în centrele marilor orașe, centre mobile pentru donarea de sânge. La noi, mai puțin”, a declarat, pentru FANATIK, Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România.

Doina Goșa, Directorul Centrului de Transfuzie Sanguină București, spune că orice creștere a personalului din centrele de donare ar fi mai mult decât binevenită și susține că, în acest moment, tot ceea ce pot face sunt o serie de campanii, între 6,7 pe an, cu ocazia unor evenimente precum festivalul Untold.

„Noi facem campanii, 6,7 campanii pe an, așa cum avem în curând una și la Untold, dar noi suntem o instituție medicală care are interzisă plata orelor suplimentare. Și să vină oamenii să lucreze neplătiți sâmbetele nu putem să-i convingem să facă acest lucru, mai ales că este interzis și de către Codul Muncii. Altfel, o creștere a numărului personalului centrelor pentru donatorii de sânge este mai mult decât binevenită”, a precizat Doina Goșa pentru FANATIK.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

Transplant amânat din cauza lipsei de sânge

În fiecare zi pe pagina de Facebook „N-avem sânge” apar anunțuri cu câte un pacient care are nevoie de donatori de sânge. Situația este atât de critică în unele cazuri încât, la finalul săptămânii trecute, un transplant de ficat a fost ratat din cauza lipsei de sânge. La un spital din Capitală, acolo unde trebuiau să aibă loc două operații de transplant de ficat, din cauza lipsei unei rezerve suficiente de sânge, una din operații a trebuit să fie amânată, iar ficatul donat a ajuns la un pacient din Republica Moldova pentru a nu fi irosit.

„Noi am dat sânge pentru ambii pacienți, le-am dat minimul pe care l-au cerut ei, adică nu le-am putut oferi mai mult în condițiile în care avem 60 de spitale pe care le deservim. Problema a fost că la primul transplant a sângerat foarte mult pacientul, aici e fiecare pacient cu patologia lui, și, ca să-l salveze, au luat din sângele care era rezervat pentru transplantul doi, și n-au mai putut să-l facă pe acesta. L-au amânat pentru o dată ulterioară, iar ficatul, ca să nu se irosească, l-au trimis în Republica Moldova. A fost un episod care nu s-a mai întâmplat până acum”, a declarat, pentru FANATIK, Doina Goșa.

Aceste operații nu sunt programate, ele depinzând de momentul apariției unui donator de organe compatibil. Specialiștii din sistem susțin că România are nevoie de o bancă de sânge pentru a asigura necesarul de sânge în astfel de cazuri însă, în situația țării noastre, în care de abia se reușește asigurarea necesarului zilnic, o astfel de bancă rămâne o fantezie.

„Noi nu am avut niciodată un număr atât de mare de donatori încât să avem o bancă de sânge unde să-l putem stoca. La ce se donează acum este de multe ori insuficient pentru nevoia care există în mod curent, și atunci în primul rând trebuie să creștem numărul de donatori. Și pentru asta nu e suficient să le oferi un program doar între orele 08 și 12, trebuie să fii flexibil, pentru ca acești donatori să vină când pot, pentru că noi avem în primul rând nevoie de ei.

Abia în momentul în care reușim acest lucru, și avem mai mult sânge pe care să-l stocăm putem crea aceste bănci de sânge, pentru a putea răspunde nevoilor speciale. De exemplu, atunci când se face un transplant nu se folosesc doar două, trei unități, ci poate 20 sau 25. Din cauza acestui fapt, astfel de intervenții trebuie pregătite din timp, însă dacă am avea niște soluții gen bancă de sânge, așa cum au alte țări europene, cumva am putea să acoperim această nevoie și în cazuri de urgență”, a mai precizat Radu Gănescu.

Mai mult, în ultima perioadă numărul donatorilor de sânge a scăzut și din cauza unor dificultăți birocratice. Specialiștii din sistem susțin că țara noastră reușește să-și mențină și acest număr de donatori prin faptul că aceștia din urmă sunt recompensați cu câteva tichete de masă, însă în ultimele săptămâni centrele de donare nu le-au mai putut oferi.

„S-a trecut de la tichetele de masă pe suport de hârtie la carduri și, când legiuitorul a scos legea nu a realizat că noi. donatorii de sânge, baza de date a donatorilor de sânge nu o putem da la o terță companie să tipărească CNP-ul și numele pentru că donarea de sânge este anonimă. Acum, după ce am făcut demersurile necesare, s-a reglementat din punct de vedere legal, și mai sunt doar niște probleme tehnice la furnizorul de carduri, că nu ni le-au furnizat în timp util.

Cel puțin nouă aici la București, ne-au furnizat doar 2.000 de astfel de carduri, numai că eu am restanțe din luna aprilie. Noi vom da aceste carduri la fiecare donator retroactiv, pentru că este dreptul fiecăruia, însă având restanțe din aprilie și mai, plus donatorii în curs, eu nu pot să încep să dau cele 2.000 de carduri pentru că risc să le termin în 3,4 zile. Și fără următorul calup de carduri, iarăși întrerup și le spun donatorilor că nu știu când le vom da. Când vom începe vreau să fie totul cursiv, să nu mai amânăm donatorii, să-i rechemăm, etc.. Deci a fost doar o problemă cu tranziția de la suportul de hârtie la suportul electronic, dar fiecare donator își va primi cardul”, a explicat, pentru FANATIK, Doina Goșa.

Potrivit acesteia scăderea numărului donatorilor a fost resimțită în special în țară și mai puțin în Capitală, unde numărul acestora a cunoscută o ușoară scădere doar la începutul lunii aprilie, odată cu problemele legate de tichetele de masă. Șefa Centrului de Transfuzie Sanguină București a precizat că în primul trimestru al acestui an s-a înregistrat o creștere a numărului de donatori însă, aceste cifre sunt încă sub nivelurile înregistrate în 2019, înainte de pandemia COVID.

Beneficii pentru donatorii de sânge

În România, sunt acceptați să doneze sânge persoanele cu vârsta între 18 și 60 de ani, care au peste 50 de kilograme greutate, puls regulat 60 -100 bătăi/minut, tensiune arterială sistolică între 100 şi 180 mmHg și să nu fii suferit în ultimele 6 luni intervenții chirurgicale. În plus, pentru a putea dona, aceștia trebuie să nu fi consumat grăsimi sau băuturi alcoolice cu cel puţin 48 de ore înaintea donării și să nu fie sub tratament pentru diferite afecțiuni: hipertensiune, boli de inima, boli renale, boli psihice, boli hepatice, boli endocrine.

Medicii susțin că acest fapt prezintă beneficii de sănătate evidente pentru cei care decid să doneze constant (se acceptă o donare la fiecare 8 săptămâni în cazul bărbaților și 10 în cazul femeilor).

„Donatorii de sânge au foarte multe avantaje pentru propria lor sănătate. În primul rând, nu se îngroașă sângele, pentru că tot donând și refăcându-se, întinerindu-se permanent, nu-l lasă să devină vâscos. Devenind vâscos, la vârste mai mature apare riscurile accidentelor vasculare cerebrale. Dacă un donator de sânge are, doamne ferește, un accident, sau suferă o hemoragie și pierde sânge, el este adaptat, nu se prăbușește ca o persoană care nu a donat niciodată. Organismul lui este obișnuit să piardă o anumită cantitate de sânge.

Plus, prevenția, care la noi în societate este ignorată. Să vii la centru, să-ți faci niște analize, treci printr-un control medical, până la urmă ai oarecum monitorizată starea de sănătate”, a declarat, pentru FANATIK, Doina Goșa.

Nu în ultimul rând, donarea de sânge reprezintă un act de altruism, o obligație morală față de semenii noștri. „Nu în ultimul rând, să nu uităm că de fiecare dată când reușim să facem un bine avem și noi o stare de bine. Până la urmă donarea de sânge nu este o acțiune, este o misiune. Sângele nu se poate fabrica, de el depinde viața unui om aflat în dificultate, a unui copil, a unei femei. A dona sânge reprezintă ajutorul suprem”, a mai precizat Doina Goșa.