De ce este România o țară cu electorat progresist, dar partide politice de dreapta. „Cu cât ești mai sărac, cu atât exiști mai puțin pe agenda publică”

În spațiul public românesc a fost relansată dezbaterea cu privire la trecerea la un sistem de impozitare progresivă și abandonarea taxei unice, idee susținută de unii lideri ai Partidului Social-Democrat, însă împotriva căreia s-au pronunțat deja principalele forțe politice de dreapta.

73% dintre români susțin impozitarea progresivă

Potrivit studiului „Valori şi atitudini de tip progresist în România”, realizat pe baza datelor unui sondaj de opinie efectuat la comanda Fundației Friedrich Ebert România, circa 73% dintre români sunt de acord impozitarea progresivă, scutirea de impozit pe salariul minim şi o taxă de poluare, iar 84% cred că statul îi ajută prea mult pe bogați.

„Există o susţinere consistentă pentru un spectru larg de politici care pot genera mai multă egalitate socială. Astfel, marea majoritate a respondenţilor ar fi de acord cu mărirea a cel puţin unui tip de impozit dintre cele evaluate. În acelaşi timp, există o susţinere ridicată pentru scutirea de impozitare pentru cei care câştigă salariul minim pe economie (73%), pentru impozitarea progresivă a veniturilor (73%), precum şi pentru impozitarea suplimentară a celor care poluează (73% acord)”, subliniază autorii studiului, care notează că, în general, datele indică nivele ridicate de susţinere economică pentru grupurile vulnerabile, inclusiv prin politici de locuire favorabile celor care nu îşi pot permite locuinţe decente.

Sondajul arată că susținerea pentru politici sociale este structurată în funcție de clasa socială a respondenților. Rezistența cea mai mare față de statul social se regăsește în rândul persoanelor cu venituri ridicate și studii superioare, însă chiar și în rândul lor susținerea pentru politici sociale comprehensive este substanțială.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Acest nou studiu vine în contextul în care în dezbaterea publică a reapărut ideea revenirii la impozitarea progresivă și abandonarea cotei unice, idee susținută de PSD, prin vocea liderului său Marcel Ciolacu, dar cu opoziție liderului PNL, Nicolae Ciucă, a președintelui Iohannis și a opoziției din USR. Totuși, așa cum subliniază autorii studiului, în țara noastră, începând cu anul 2016, avem o impozitare progresivă a pensiilor, în condițiile în care până la valoarea de 2.000 de lei impozitarea este zero, de la 2.000 la 4.000 de lei se aplică 10% impozit pe venit pe diferenţă, iar de la 4.000 de lei în sus se aplică impozit pe venit de 10% plus contribuţia la sănătate de 10%.

Răspunsurile indică o susținere foarte ridicată pentru scutirea de impozitare a celor care au salariu minim pe economie (73% acord), precum și pentru impozitarea suplimentară a celor care poluează (73% acord). În privința creșterii impozitului pe moștenire, aproape trei sferturi dintre cei care și-au exprimat o opinie sunt în dezacord (73%, reprezentând 59% din total). „Este și întrebarea cu rata cea mai mare de non-răspunsuri, urmare probabil a faptului că valoarea acestui tip de impozitare este puțin cunoscută. Merită notat că în România taxa pe succesiune este de 1% din valoarea proprietății transferate, indiferent de valoarea acesteia, mult sub media Uniunii Europene, unde este de 3,8% pentru proprietăți de 350.000 USD, respectiv de 5,1% pentru proprietăți de 750.000 USD și de 10,3% pentru cele de 3 milioane USD”, se arată în documentul citat.

Sunt șase categorii de factori asociați cu preferințele pentru impozitul progresiv: vârsta, nivelul de educație, statutul profesional, venitul subiectiv, tipul de localitate și regiunea de dezvoltare. Astfel, în rândul persoanelor mai vârstă, al celor mai puțin educate și al celor cu un venit subiectiv mai redus, proporțiile celor care susțin impozitarea progresivă a veniturilor sunt mai ridicate. Chiar și pentru categoriile cu susținerea de ansamblu cea mai scăzută – tineri, cei cu studii superioare și cei cu venitul subiectiv cel mai ridicat –, proporțiile sunt de peste 50%. În plus, cei care provin din mediul rural au un nivel de susținere ușor mai ridicat decât cei din mediul urban (82% față de 71%), iar cei din București-Ilfov au un nivel mai scăzut decât în restul țării (68% față de 76%).

Intuiții morale vs. politici publice

Victoria Stoiciu, coordonator de programe la Fundația Friedrich Ebert România, este de părere că aceste cifre nu trebuie interpretate în sensul susținerii unei anume politici publice în domeniul fiscalității, precum întoarcerea la regimul fiscal de dinainte de 2005. Potrivit acesteia, ce ne arată aceste cifre sunt intuițiile morale prezente în rândul populației, intuiții ce ar trebui să fie direcționate de către actorii politici spre politicile publice corespunzătoare.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

„Vorbim de o intuiție morală cu privire la ce este just și la ce este injust în societatea noastră. Adică vorbim de un sentiment al dreptății, al justiției care determină aceste răspunsuri, însă de aici și până la o politică publică este o cale lungă. În sensul în care, așa cum am văzut, respondenții sunt întrebați dacă cei cu venituri mai mari ar trebui să plătească un procent mai mare sub formă de impozit.

Ce înseamnă „venit mai mare” deja, cum se implementează, care sunt pragurile – aici suntem în sfera politicilor publice și s-ar putea ca această intuiție morală să ne spună că un venit de 4.000 de lei nu este un venit mare, altora să le spună că cei cu 3.000 de lei nu au un venit mare. Adică de aici și până la implementare e o cale foarte lungă”, a declarat, pentru FANATIK, Victoria Stoiciu.

O critică ce ar putea fi adusă studiului în cauză vizează modul de formulare al întrebărilor, în sensul că s-ar putea argumenta că nicio persoană nu este, în general, împotriva faptului că toți oamenii ar trebui să aibă o locuință, că statul ar trebui să susțină sănătatea și educația publică, dar și arata, cultura, armata, etc., însă aceste atitudini s-ar putea schimba în momentul în care suntem puși efectiv să suportăm costurile acestor politici.

„Sunt sigură că dacă am fi venit cu o astfel de întrebare test am fi obținut poate alte răspunsuri. Însă și dacă am fi pus întrebarea „sunteți de acord cu cota unică sau cu taxarea progresivă?”, răspunsurile ar fi fost altele pentru că, în primul rând, mulți pur și simplu nu știu ce înseamnă cele două concepte. Nu vreau să sune condescendent sau arogant, însă cultura politică în România este foarte redusă și atunci am fi avut răspunsuri la plesneală și, în al doilea rând, chiar și pentru cei care știu cât de cât ce presupun cele două concepte, termenele sunt conotate deja.

Când spui cotă unică automat e ceva bun. Asta pentru că există de mulți ani un discurs ce a conotat pozitiv noțiune de cotă unică, și atunci sunt sigură că și rata de răspuns ar fi fost alta, la fel cum ar fi fost și dacă am fi venit cu întrebări concrete de tipul ‘credeți că cei care au un venit de peste 5.000 de lei ar fi bine să plătească un procent de impozit mai mare?’, răspunsurile iară ar fi fost diferite”, a explicat Victoria Stoiciu.

De ce lipsesc politicile progresive?

Autorii studiului susțin că nu există o corelație puternică între susținerea pentru impozitarea progresivă și auto-identificarea orientării politice. Studiul citat indică faptul că respondenții care
susțin impozitarea progresivă tind să se plaseze mai frecvent la stânga decât cei care susțin impozitarea uniformă. „Relația nu este însă intensă, și chiar și pentru cei care preferă varianta progresivă autoplasarea la dreapta este mai frecventă decât la stânga (44,7% la dreapta, față de 30,6% la stânga). Este și mai suprinzător că asocierea între autoplasarea ideologică și preferința pentru tipul de impozitare este puternică în cazul celor cu nivel de educație scăzut, este medie pentru cei cu educație de mijloc și este absentă în cazul celor cu studii superioare”, se arată în studiul citat.

Analiștii politici sunt de părere că în ciuda unui electorat masiv care se declară în favoarea politicilor economice progresive la noi lipsesc partidele care să susțină puternic acest tip de măsuri. Acest fapt se datorează atât unei probleme structurale ce ține de toate democrațiile reprezentative, și anume faptul că grupurile de interese cu venituri mari au resursele de a influența mai mult agenda publică, dar și faptului că, în special în țara noastră, nu a existat curajul din partea unor actori politici de a aborda aceste probleme dintr-o altă perspectivă.

„Cred că, și acest lucru nu este valabil doar pentru România, în general politicile publice și deciziile pe care le ia un guvern nu reprezintă decât într-o foarte mică măsură voința populației. Asta e o problemă a democrației reprezentative peste tot. Există o întreagă literatură de specialitate care demonstrează că deciziile pe care le iau decidenții sau actorii politici reprezintă într-o mult mai mare măsură interesele celor cu venituri mari, decât a celor săraci.

Deci, cu cât ești mai sărac cu atât poziția ta are o probabilitate din ce în ce mai mică să fie reprezentată pe agenda politică. Deci vorbim de o problemă structurală a democrației reprezentative, care nu e doar românească, că cei cu venituri mai mari, care evident nu au interes să fie taxați mai mult.

Apoi, la noi cred că există și un soi de teamă, dar și o lipsă de imaginație. Și partidele sunt blocate în dezbaterea cotă unică vs. taxare progresivă, de exemplu, unde ambele sunt foarte puternic conotate în discursul public. Și atunci cred că partidele, care vor să introducă taxarea progresivă și să răspundă astfel unui electorat mai larg, ar trebui să formuleze astfel dezbaterea. Pentru că dacă rămân în această paradigmă e foarte posibil să piardă bătălia înainte de a începe. Iar acest lucru s-a văzut în modul în care mass-media a prezentat această dezbatere. Ciolacu a fost aproape linșat mediatic după declarația cu impozitarea progresivă”, a mai precizat, pentru FANATIK, Victoria Stoiciu, care a subliniat că nu a existat până acum o voință politică serioasă din partea unor partide politice de a renunța la cota unică, în contextul în care partidele politice de la noi sunt extrem de clientelare. „Nu e ca și cum am avea un partid care să zică noi am vrea să introducem taxarea progresivă, dar nu știm cum s-o facem. Asta pentru că și partidele, la rândul lor, reprezintă niște interese care, în general, sunt ale celor cu venituri mari. Cum la noi partidele sunt puternic clientelare, cei săraci sunt foarte puțin reprezentanți”, a mai precizat aceasta.

Analiștii politici sunt de părere că orice politică publică ar trebui să se fundamenteze pe valorile și opțiunile morale ale electoratului, și că ideea unei guvernări tehnocrate, indiferentă la opțiunile morale ale electoratului duce la lipsa de legitimitate și la pierderea încrederii în clasa politică.

„Cred că dezbaterea trebuie purtată clar în termeni morali, pentru că asta este miza de fapt. Altfel se creează impresia că statul vrea mai mulți bani și că încearcă astfel să-i găsească de pe unde poate. Deci această dezbatere publică trebuie purtată în termeni morali, de societate mai dreaptă, de justiție socială, ca să faci apel și la sentimentele morale ale oamenilor – un aspect foarte important pentru legitimitatea unei măsuri. Altfel pare că partidele politice par că doar să păruiesc între ele și că nu vor decât să mai stoarcă niște bani de la bietul cetățean”, a mai declarat, pentru FANATIK, Victoria Stoiciu.