Angajații din România practică solicitările de concediu medical, deși afecțiunile de care suferă nu sunt chiar atât de grave pe cât s-ar părea. Interesant este că ne aflăm la coada clasamentului european în ceea ce privește absenteismul de la locul de muncă.
Totuși, guvernanților li se pare că se face abuz de concedii medicale. Premierul Marcel Ciolacu a spus, la începutul anului 2024, că au fost acordate 274.000 de concedii medicale acordate „pentru dureri de spate” şi 187.000 de concedii medicale acordate „pentru strănutat şi răceală”. În urma acestor declarații s-a decis demararea controalelor pentru a se stabili clar cine minte și cine nu atunci când se vorbește despre acordarea unui concediu din cauza unor probleme de sănătate.
În vara anului trecut, Direcția Control și Antifraudă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a aplicat amenzi în valoare de peste 500.000 de lei și a ridicat dreptul de a emite certificate de concediu medical unor medici după ce s-au descoperit nereguli grave, cum ar fi lipsa unor documente care să demonstreze că este nevoie de concediu medical. Nu mai puțin de 485 de medici au fost controlați din cauza numărului prea mare de concedii medicale acordate în anul 2023.
„În principiu, românii îi iau concedii medicale fictive doar dacă pot, dar nu prea mai pot. Obișnuiau să își ia ca să se ducă câteva zile la mare, fie ca să taie porcul, fie cei care erau mai de pe la țară își luau concediu ca să taie via, să facă diverse munci agricole care se cereau a fi făcute și nu mai aveau zile libere de luat. Concediile medicale nu ți le iei din raft de la magazin, le ceri de la un doctor. Dacă sunt 3-4 zile, le plătește angajatorul, după aceea le plătește statul. Se fac foarte multe controale de la Casa de Asigurări pe concediile medicale. Medicii de familie care ar fi fost primii solicitați pentru un asemenea concediu au din ce în ce mai puține zile de concediu de dat, dar între timp și angajatorii au devenit mai stricți cu concediile medicale.
Așa că oamenii preferă să își păstreze zilele pentru când chiar au o problemă. Răcești și ce faci? Tu te-ai dus să culegi via și acum ești bolnav și ce faci? A fost o perioadă, acum câțiva ani, în care pacientul trebuia să declare adresa unde va fi găsit pe timpul concediului medical în așa fel încât să poată fi verificat cu poliția sau indiferent cum că el chiar este cu adevărat bolnav. Modalități de restrângere au fost încercate de-a lungul timpului tocmai ca să limiteze la maximum concediile medicale fictive și s-a reușit. Medicii nu se riscă să ia o amendă, amenzile sunt foarte mari, minimul este 6.000 și maximul 10.000 de lei”, a explicat, pentru FANATIK, medicul de familie Evelyn Cristescu.
Totuși, șeful CNAS susține că, în 2023, s-au acordat de două ori mai puține concedii medicale decât media ultimilor cinci ani. Asta nu schimbă faptul că suntem un popor bolnav, format din cetățeni ce suferă de multe afecțiuni ce îi împiedică să lucreze. În anul 2021 existau peste 1,3 milioane de diabetici, iar în 2023 peste 207 mii de bolnavi de cancer.
Expertul în recrutare Corina Neagu a prezentat, pentru FANATIK, care sunt principalele probleme de sănătate pentru care românii cer concedii medicale.
„Stresul excesiv la locul de muncă – angajații care resimt o presiune constantă sau lipsa unui echilibru între personal și profesional pot apela la concediul medical ca o soluție temporară de a se elibera de stres. Epuizarea profesională (burnout) – lipsa pauzelor suficiente sau a unui mediu de lucru care să susțină starea de bine a angajaților poate duce la recurgerea la astfel de practici.
Probleme personale – dificultăți familiale, financiare sau de altă natură pot să împingă angajații să ia concediu medical pentru a rezolva aceste aspecte. Lipsa unui sistem clar de monitorizare – dacă angajatorii nu au măsuri de verificare sau proceduri clare pentru a valida autenticitatea cererilor de concediu medical, angajații pot profita de această lipsă de control.
Cultura organizațională laxă – în organizațiile unde astfel de practici sunt tolerate sau ignorate, fenomenul poate deveni parte a normei. Lipsa de satisfacție la locul de muncă – lipsa recunoașterii, a oportunităților de creștere sau conflictele interne pot fi factori care determină astfel de comportamente”, afirmă consultantul în resurse umane.
Potrivit datelor CNAS, locuitorii Bucureștiului au cerut, în 2023, cele mai puține concedii medicale. Doar un angajat din cinci a cerut să lipsească de la locul de muncă din cauza unor afecțiuni medicale. În Cluj, însă, s-au eliberat cele mai multe concedii medicale. Doar un medic specializat pe oncologie/radioterapie/reabilitare medicală a emis 3.255 de certificate medicale.
Situația este total diferită în alte țări. În Germania, de exemplu, care ocupă primul loc la concediile medicale, companiile apelează deseori la detectivi particulari pentru a-i demasca pe angajații care abuzează de concediile medicale în lipsa unor boli reale și serioase. Nu de puține ori acești angajați au și fost deconspirați.
Potrivit unui reportaj France Info, în ultimii ani a crescut numărul zilelor de concediu medical în Germania. În anul 2023 au existat, în medie, 15 zile de concediu medical în contextul în care în anul 2021 erau 11. Unul dintre detectivii privați angajați să îi descopere pe impostori susține că poate demonstra frauda în 90% dintre cazuri. Practica este simplă: echipa lui urmărește angajații care și-au luat concedii medicale și îi surprinde în situații care arată că nu sunt deloc bolnavi. De exemplu, cei care susțin că au probleme cu spatele au fost văzuți făcând activități ce solicită această zonă a corpului, ori persoane ce acuză probleme respiratorii, gripe sau infecții au fost surprinși la cumpărături sau în locuri de agrement.
„Concediile medicale fictive reprezintă o problemă tot mai frecventă în mediul de afaceri, afectând nu doar bugetele companiilor, ci și eficiența operațională și moralul echipei. Acest fenomen apare când angajații depun cereri pentru concediu medical, deși nu există o nevoie reală de recuperare sau tratament”, este de părere Corina Neagu.
Problema cea mai mare este legată de pierderile financiare pe care companiile și statul le suportă. În Germania, de pildă, concediile medicale au cauzat o gaură în bugetul țării de circa 30 de miliarde de euro în 2023. În acest context, companiile ar trebui să adopte o serie de măsuri prin care să nu mai fie păgubite de proprii angajați care nu vor să muncească din anumite motive, mai mult sau mai puțin grave. Printre acestea se află, după cum spune Corin Neagu, crearea unui mediu de lucru sănătos, stabilirea unor politici solide, monitorizarea utilizării concediilor, oferirea de opțiuni flexibile, educația și comunicarea și luarea de măsuri disciplinare clare.
„Asigurarea unui climat de lucru în care oamenii se simt în siguranță și investiția în programe de wellbeing și susținere psihologică, chiar și organizarea de sesiuni regulate de evaluare a satisfacției angajaților pentru a identifica din timp problemele. Implementarea unui regulament intern care să includă proceduri stricte pentru validarea concediilor medicale și colaborarea cu instituții medicale acreditate pentru verificarea autenticității certificatelor medicale. Analizarea statisticilor privind frecvența concediilor medicale pentru a identifica eventuale abuzuri, aplicarea unor interviuri de reintegrare la locul de muncă după perioadele de concediu medical, pentru a discuta motivele și contextul cererii.
Introducerea opțiunilor de muncă de acasă sau program flexibil pentru a reduce nevoia angajaților de a recurge la astfel de soluții. Organizarea de sesiuni de informare despre impactul negativ al concediilor medicale fictive asupra companiei și a colegilor și crearea unui canal deschis pentru discuții despre problemele personale sau profesionale ale angajaților. Implementarea unor sancțiuni graduale pentru angajații care sunt descoperiți că abuzează de acest sistem, dar și clarificarea consecințelor în regulamentul intern, pentru a descuraja astfel de comportamente”, explică experta în management de HR.
Reamintim că, de la 1 ianuarie 2025, prin Ordonanța austerității impuse de Guvernul României, indemnizația brută lunară pentru concediul medical a scăzut de la 75% la 65%. Mai exact, potrivit termene.ro, un angajat cu un salariu mediu brut de 8.000 de lei va pierde 468 de lei net din banii primiți lunar.