Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, s-a adresat Parlamentului cerând reexaminarea proiectului de organizare al MAI, prin care Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) condus de Raed Arafat ar ajunge să coordoneze asistența medicală de urgență din țară.
Încă din momentul în care a anunțat că va candida pentru o funcție de deputat din partea PSD-ului, Alexandru Rafila a fost văzut ca un posibil candidat pentru Cotroceni la alegerile din 2024. În mod repetat, sondajele de opinie, în marea lor majoritate comandate de către partidele politice, îl plasau pe Rafila în topul politicienilor cu cea mai mare încredere în rândul populației.
La finalul lunii octombrie, atunci când președintele ajunsese la 14% încredere iar premierul demis Florin Cîțu avea doar 7%, Rafila era pe primul loc cu un procentaj de 30%, urmat de liderul PSD, Marcel Ciolacu cu 25%. Un alt sondaj, realizat de această dată la începutul lunii februarie, îl plasa pe ministrul sănătății, Alexandru Rafila, în continuare în fruntea clasamentului cu un grad de încredere de 39%, fiind urmat de premierul Ciucă și de Marcel Ciolacu, ambii cu câte 30%. Față de sondajul anterior realizat în luna decembrie, Rafila înregistra o creștere de două procente, în timp ce Marcel Ciolacu rămânea tot la 30%. La finalul lunii martie, un sondaj Avangarde, comandat de PSD, îi plasa pe primele trei locuri cu câte 34 de procente pe Ciucă, Rafila și Ciolacu la capitolul încredere.
Numit în fruntea Ministerului Sănătății, Alexandru Rafila a trebuit să se conformeze repede disciplinei de partid. La începutul anului a fost nevoit să renunțe la introducerea certificatului verde de vaccinare, pe care-l susținuse înainte, după ce Marcel Ciolacu anunțase că introducerea lui e oricum prea târzie, în contextul în care România se confrunta deja cu valul Omicron.
În această perioadă de timp atât premierul Nicolae Ciucă cât și liderul PSD, Marcel Ciolacu, au insistat pentru instaurarea unei armonii depline în cadrul coaliției. Florin Cîțu, președintele PNL încă, a fost una din vocile care și-au permis să critice lipsa măsurilor sanitare instaurate în fața valului cinci, însă după alte ieșiri repetate critice la adresa PSD, baronii liberali l-au forțat să-și dea demisia din fruntea partidului. Același lucru s-a întâmplat și cu Dan Vîlceanu, pe atunci ministrul proiectelor europene, care a fost pus la punct de către premierul Ciucă pentru că a îndrăznit să-l critice public pe Alexandru Rafila pentru slaba absorbție a fondurilor europene.
La începutul acestei luni însă, în cadrul unei dezbateri privind sistemul de sănătate din România, Alexandru Rafila, care a avut grijă să sublinieze meritele lui Raed Arafat la conducerea DSU, a susținut că serviciile de urgență ar trebui să fie în subordinea Ministerului Sănătății. Șeful DSU a reacționat imediat și a criticat ideea, susținând că ar duce la „slăbirea sistemului” și că s-ar strica astfel tot ceea ce s-a construit.
Imediat însă și liderul PSD, Marcel Ciolacu, a reacționat susținând că Rafila „s-a exprimat greșit”. „Cum să strici ceva ce funcționează? Raed Arafat a performat, ăsta e adevărul, a reinventat UPU și SMURD (…) Domnul Raed Arafat a performat, să spunem adevărul. Omul care a reinventat UPU și SMURD este Raed Arafat, să fim corecți, cum să strici așa ceva?”, a declarat Marcel Ciolacu. Criticile la adresa afirmațiilor făcute de Rafila nu au venit doar din partea liderului PSD. Și Mihai Fifor a avut la rândul lui un mesaj de susținere pentru șeful DSU.
Cooperarea fără fricțiuni la numirile noilor judecători la CCR, acolo unde PSD nu a nominalizat un membru de partid așa cum a făcut PNL, vizita la Kiev sunt episoade recente ce arată armonia creată în rândul coaliției de către premierul Ciucă și Marcel Ciolacu. De altfel, primul declara miercuri seară că s-a „ajuns la maturitate politică”, putând să fie gestionată „și partea internă, și partea de guvernare”.
Comentatorii politici sunt de părere că deși Alexandru Rafila ar fi putut părea drept un candidat ideal pentru PSD, calculul aritmetic arată că stânga nu va avea niciodată o majoritate care să-i permită să câștige fotoliul de la Cotroceni, motiv pentru care ministrul sănătății va fi sacrificat pentru păstrarea armoniei în cadrul coaliției.
„PSD-ul, istoric vorbind, a avut întotdeauna această problemă: cum capturezi președinția într-o țară unde majoritatea electoratului este totuși de centru dreapta. Dacă ne uităm și la ultimele alegeri, observăm că stânga, orice s-ar numi la noi stânga, nu are majoritatea. Și atunci această chestiune devine fundamentală pentru PSD: cum obții 50% plus unu, e o chestiune de aritmetică politică, în condițiile în care practic orice candidat pe care-l ai și l-ar prezenta acestui electorat nu are șanse în turul doi? Putem observa că în turul doi al alegerilor prezidențiale, ultimii doi candidați ai PSD-ului au fost demolați. Până și în celebra alegere dintre Traian Băsescu și Geoană, când a fost o întreagă coaliție care l-a susținut pe Geoană, și au fost resurse mediatice uriașe aruncate împotriva unui președinte care era foarte uzat atunci în percepția publică, și nici măcar atunci nu au reușit să câștige.
Acum mi se pare că asistăm la o situație în care partidele politice devin irelevante, inclusiv PSD. Ideea că PSD va trebuie să câștige președinția nu mai este atât de importantă pentru că și PSD-ul, ca centru politic, a fost eviscerat de un sistem nepartinic. Un sistem ce folosește partidele așa cum noi cetățenii folosim șosetele. Mi se pare că acum există un consens evident. Am observat cât de repede Klaus Iohannis a scăpat de USR, de coaliția pe care tot ei ne-au vândut-o, adică această iluzie că va fi o majoritate de centru-dreapta. Să nu uităm mesajele săptămânale: PE-SE-DE.
Rafila cred că a fost și el folosit. El nu este susținut acum pentru că, din punct de vedere al aritmeticii politice, oricum nu ar câștiga. Și dacă l-ar susține din toată inima, chiar și cu elevi cu coroane de flori ca pe vremea Elenei Ceaușescu. PSD-ul are acum un candidat mai bun decât Rafila, îl are pe Ciucă, pentru că este un candidat al sistemului. PNL-ul i-a fost anexat lui Ciucă, ceea ce nu e nicio problemă pentru PSD, vedem toți prietenia dintre el și Ciolacu”, a declarat pentru FANATIK Cătălin Avramescu, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București.
O schimbare în gestionarea SMURD presupune și o importantă miză financiară. Doar în anul 2021 Inspectoratul pentru Situații de Urgență a avut un buget de circa 2 miliarde de lei, cu SMURD având un buget propriu, separat, alimentat atât din surse proprii cât și de la Ministerul Internelor sau al Sănătății. Evident, salarizarea personalului este o altă miză.
Acum, Ministerul de Interne a pus în dezbatere publică un proiect de reorganizare prin care asistența medicală de urgență ar urma să fie gestionată de către DSU. Alexandru Rafila a susținut că nici măcar nu a fost informat despre acest proiect și că, în plus, Ministerul Sănătății nu se află printre instituțiile avizatoare.
„Mi se pare o chestiune ilogică şi aberantă de a coordona această activitate altcineva decât Ministerul Sănătăţii, asta nu se întâmplă nicăieri. Noi dăm banii pentru aceste servicii. Nu e vorba despre persoane, nu e vorba despre persoana doctorului Arafat. Aici discutăm de responsabilitate pentru asigurarea asistenţei medicale în România pe termen mediu, nu e o chestiune conjuncturală, iar domnul Arafat dacă doreşte să coordoneze această activitate să vină la Ministerul Sănătăţii, chiar în locul meu, eu nu am niciun fel de problemă”, a declarat Rafila miercuri seară.
Specialiștii din sistemul de sănătate sunt de părere că în această chestiune ministrul Rafila are dreptate și că o structură din subordinea MAI nu are cum să coordoneze întreg sistemul de urgențe din țară.
„Este evident și o miză politică în toată această confruntare, dar este și o miză legată de afacerile din sistemul medical de urgență. Nu zic că sunt interese nelegale, dar fiecare încearcă cu legea în mână să tragă spre turta lui. Însă sunt interese ce vin să afecteze foarte grav sistemul de sănătăte, pentru că confundăm sistemul care trebuie să asigure urgența în situații de dezastre cu serviciile medicale de urgență. Aici se face o mare confuzie.
Sistemul medical de urgență este una, sistemul medical în caz de dezastre, care include și servicii medicale în colaborare cu unități specializate este cu totul altceva. Departamentul pentru Situații de Urgență are foarte multe de făcut pentru situații de urgență, și am văzut ce s-a întâmplat de la cazul din Apuseni încoace, de la Colectiv, și multe alte situații în care trebuie să intervină – cum a fost incendiul de la Constanța unde nu au avut o saltea pneumatică. Dar în situații legate de sănătate publică aici urgențele trebuie abordate la modul medical civil. Nu e nevoie să militarizăm serviciul medical de urgență, el trebuie să fie integrat cu celelalte servicii medicale spitalicești”, a declarat pentru FANATIK Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.
În plus, acesta a susținut că actualul sistem de urgențe are deficiențe grave în actuala organizare și că ministrul sănătății răspunde semnalelor venite din sistem, iar premierul Ciucă trebuie să asculte de semnalele de alarmă ridicate de Ministerul Sănătății într-o problemă de sănătate publică.
„Mergeți într-o unitate de primiri urgențe să vedeți dacă domnul Ciolacu are dreptate, și că totul funcționează perfect. Acolo găsim medici epuizați, pacienți care stau ore în șir și adesea sunt trimiși acasă fără să fie consultați și este de invadat de persoane neasigurate cu cazuri care nu sunt urgente. Peste 20% din prezentările la urgență sunt cazuri non-urgente. Să ne gândim doar la câți oameni au avut de suferit pentru că au fost consultați de pompieri. Nu putem transforma serviciul medical normal de urgență să-l facem militar sau taxi. Sunt cazuri preluate, și lumea vorbește cât de repede ajung la spital, însă mulți au de suferit pentru că acel caz nu a fost stabilizat. Abordarea trebuie făcută așa cum fac cei de la ambulanțele județene.
Medicina e medicină, iar autoritatea centrală este Ministerul Sănătății, iar Ministerul de Interne preia atribuții legate de dezastre, cele declarate astfel de către autorități. Accident de mediu, accidentele de aviație, accidentele rutiere cu multe victime. În rest nu este nevoie. ISU poate colabora doar în astfel de cazuri. Ministrul nostru de interne însă se comportă ca un papagal, ce zice Arafat zice și Bode. Nimeni nu vrea să ia seama de atenționările ministrului sănătății care vin din sistem, de la medicii din spitale, de la medicii din secțiile de urgențe și de la pacienți. Dacă primul ministru nu ține cont de semnalele lansate de ministrul sănătății și de noi toți ceilalți atunci ce putem să mai spunem”, a mai declarat Vasile Barbu pentru FANATIK.