News

De ce nu mai avem ierni cu multă zăpadă în România? Specialiștii explică absența ninsorilor

Iernile cu multă zăpadă în România sunt deja o amintire. De Crăciun, puține zone se mai bucură de omăt ca odinioară. Specialiștii explică această absență a ninsorilor în perioada sezonului rece.
25.12.2021 | 15:38
De ce nu mai avem ierni cu multa zapada in Romania Specialistii explica absenta ninsorilor
De ce nu mai avem zăpadă în România pe timp de iarnă? Explicația specialiștilor de la ANM. Sursa foto: hepta.ro
ADVERTISEMENT

Sâmbătă, 25 decembrie 2021, în prima zi de Crăciun, harta temperaturilor din țară indică mai degrabă o vreme de primăvară și nu una de mijloc de iarnă.

La ora 15.00, termometrele indicau 18 grade la Zimnicea, 17 la Turnu Măgurele, 15 la Mangalia și 14 la București, Constanța și Craiova. Doar la munte și în nordul extrem al Moldovei mai avem valori negative sau de 0-1 grade Celsius.

ADVERTISEMENT

Meteorologii de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM) încearcă să explice aceste anomalii ale vremii.

De ce nu mai avem zăpadă în România pe timp de iarnă? Explicația specialiștilor de la ANM

După o perioadă de 3-4 zile înainte de Crăciun, când am avut valori demne de iarnă, cu minime de sub -15 grade și maxime de asemenea negative, vremea de sărbători s-a schimbat radical.

ADVERTISEMENT

Vorbim acum, la nivel național, de maxime multe peste norma perioadei și precipitații îndeosebi sub formă de de ploaie. Doar în Moldova și la munte mai ninge.

Mulți români se întreabă de ce nu mai avem zăpezi de altădată. Directoarea Școlii Naționale de Meteorologie (SNM), Florinela Georgescu, are mai multe explicații față de ceea ce trăim în prezent și în ultimii ani. Astfel, vinovate de faptul că nu avem ierni clasice, cu multă zăpadă, sunt schimbările climatice.

ADVERTISEMENT

”Tot ce trăim pe parcursul iernilor este, categoric, în contextul modificărilor climatice. Pe de o parte, temperaturile în creştere pe care le observăm atât pe parcursul sezonului cald, dar şi iarna, pe de altă parte sigur consecinţele acestor temperaturi în creştere, pentru că se amână din ce în ce mai mult perioada primei ninsori, din cauza temperaturilor crescute, precipitaţiile fiind predominant sub formă de ploaie, chiar şi în luna decembrie.

Totul trebuie interpretat într-un context mult mai vast. Când ne uităm la anomaliile de vreme, ne uităm ce se întâmplă pe toată emisfera nordică. Contează foarte mult ce se întâmplă la Pol, vorbim adesea despre celebrul vortex polar, este zona aceea unde ar trebui să rămână cantonată masa de aer cel mai rece pe parcursul lunilor de iarnă, blocat acolo, deasupra Polului, de un brâu de vânturi foarte puternice”, spune Georgescu la DCNews.

ADVERTISEMENT

Specialista ANM: Natura vrea să se așeze pe un nou scenariu

Florinela Georgescu spune că, în ultimii ani, natura tinde să se așeze pe un nou scenariu. Astfel, iernile sunt caracterizate de circulații ale aerului de la nord către sud, lucru care face ca aerul rece să persiste doar în anumite regiuni.

Specialista de la ANM mai spune iernile din zona Americii de Nord și a Asiei sunt mult mai reci dat fiind faptul că aici vorbim de staționarea pe durate foarte lungi a maselor de aer foarte rece.

Din păcate, spre Europa pătrund avecţii calde, care fac ca iernile să fie calde, cu aspect de primăvară.

”Din păcate, ultimii ani ne arată tot mai des că natura vrea să se aşeze pe un nou scenariu, acela în care iernile sunt favorizate perioade în care brâul acela cu vânturi foarte puternice slăbeşte în intensitate şi atunci masa de aer rece avansează foarte mult spre Sud.

Aceasta înseamnă că în loc să avem o circulaţie, în general, de la Vest la Est, avem tot mai adesea de la Nord la Sud, de la Sud la Nord. Asta înseamnă că sunt zone unde persistă mult un regim cu temperaturi mult mai scăzute.

Sigur, aceasta este o explicaţie destul de simplistă, fiindcă noi suntem foarte mult influenţaţi, dincolo de ce se întâmplă de la Vest la Est, de ce se întâmplă dinspre Est, pentru că ştim că la Est de noi se întinde o mare zonă de câmpie unde iarna se pot forma mase de aer foarte reci care, în unele condiţii, pot ajunge până în zona ţării noastre. De acolo vin la noi episoadele de ger”, a mai explicat, pentru sursa citată, Florinela Georgescu.

ADVERTISEMENT
Tags: