De ce nu se pot face 5 schimbări de echipă pe meci în finalul acestui sezon, așa cum speră unii șefi de cluburi din Liga 1

Cererea unora dintre oficialii Ligii 1, ca în restul de sezon rămas de jucat să li se permită echipelor să opereze 5 schimbări pe meci, este irealizabilă pentru că încalcă regulile jocului. La fel ca și alte inițiative apărute în fotbalul intern pe parcursul pauzei provocate de pandemie, nici aceasta nu are șanse de materializare.

Regula cu 5 schimbări e susținută de antrenori și conducători de club, dar n-are suport legal

În urmă cu câteva zile, Leo Grozavu, fost fotbalist, acum antrenor la Sepsi Sf. Gheorghe, a venit cu ideea ca, în etapele rămase până la finalul acestui sezon, FRF să accepte efectuarea a 5 schimbări pe meci. Argumentul era că, după o pauză atât de lungă (aproximativ două luni), jucătorii care vor intra pe teren la reluarea competițiilor nu vor fi pe deplin apți fizic, iar un număr suplimentar de schimbări ar putea reduce inevitabilele accidentări.

În scurt timp, lui Grozavu i s-a alăturat un conducător de club cu experiență, Cornel Sfaițer, managerul general de la Sepsi. Acesta a supralicitat, menționând că va înainta oficial propunerea la FRF, alături de o alta – lista rezervelor să fie mărită de la 5 la 7.

„Susțin propunerea lui Leo, cu 5 schimbări. Aici putem adăuga în discuție numărul de schimbări pe reprize. Să fie obligatorie una în prima parte a jocului, sau două, iar restul în cea de-a doua”, a declarat Șfaițer pentru gsp.ro.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Oficialul covăsnenilor, în trecut conducătorul executiv de la FC Botoșani, a lăsat impresia că are și asentimentul altor grupări din Liga 1: “Ne punem toate cluburile la masă și discutăm. Totodată, cred că o altă regulă care ar ajuta ar fi ca numărul de jucători de pe banca de rezerve să crească de la 7 la 9. Ca o continuare la regula cu numărul de schimbări. Pentru că, dacă ai voie 5 schimbări, e bine să ai și o bancă mai mare, să ai soluții”.

Poate din dorința de a nu supăra electorii sau poate pentru că nici șefii federației nu cunosc prea bine regulamentele, FRF a păstrat tăcerea în privința acestei inițiative, dând impresia că ar fi posibil așa ceva.

Legile jocului, capitolul 3, alineatul 2

Realitatea este că propunerile lui Grozavu și Șfaițer sunt imposibil de pus în practică din simplul motiv că încalcă regulile jocului de fotbal. Șeful de la Sepsi spune: “Ne punem toate cluburile la masă și discutăm”. Conducătorii cluburilor românești se pot pune la masă și stabili orice – doar 7 jucători pe teren, 11 schimbări, teren de handbal, repriza de 6 minute, ca la FIFA20.

Impedimentul principal este că decizia nu le aparține nici șefilor de cluburi, nici lui Burleanu, ci IFAB (The International Football Association Board).

Digisport.ro

FOTO "Arată dezgustător". S-a umplut de mușchi după retragere, dar un fost coleg l-a pus la punct: "N-aș face la fel"

Propunerea lui Șfaițer trebuie trimisă la FIFA, care apoi o înaintează către IFAB. Acest for veghează la respectarea regulilor unitare în fotbal la nivel mondial și modifică foarte greu legile jocului, în baza unei analize îndelungate. Spre exemplu, a fost nevoie de decenii de discuții ca să se accepte modificarea regulilor ofsaidului, iar introducerea VAR (sistemul de arbitraj video) s-a făcut după polemici ample și la nevoia tot mai mare de a ține pasul cu tehnologizarea lumii, în condițiile în care alte sporturi (tenisul, rugby-ul) aplicaseră demult, și cu succes, respectiva inovație.

Astă-toamnă, un campionat mult mai puternic decât al României, cel italian, a pornit un demers similar către IFAB: permisiunea de a se efectua 5 schimbări în partidele din prima ligă. Rezultatul: și acum, numărul maxim de înlocuiri acceptat în Serie A este tot 3.

În ceea ce privește numărul de schimbări permise în meciurile oficiale, lucrurile sunt foarte clare. La “Legile jocului” – capitolul 3 (“Jucătorii”), alineatul 2 (“Numărul de schimbări”) prevede: “Competiții oficiale: numărul de înlocuiri, până la maximum de cinci, care pot fi folosite în orice meci disputat într-o competiție oficială, va fi determinat de FIFA, de confederații sau de asociațiile naționale, exceptând competițiile masculine și feminine care implică prima echipă a cluburilor în primele ligi sau reprezentativele de seniori “A”, unde se permit maximum trei schimbări”.

Alte inițiative năstrușnice: reluarea sezonului pe 15 mai sau obținerea unei derogări speciale pentru fotbal din partea președintelui Iohannis

Nu este prima oară, de la începutul pandemiei de gripă cu noul coronavirus, când unii conducători de cluburi vin cu propuneri inedite. Luna trecută, sub înaltul patronaj al lui Burleanu, șefii fotbalului au convenit să reia competiția pe 16 mai. Niciunul din cei prezenți la ședință nu s-a gândit că jucătorii ar avea nevoie de o perioadă de pregătire înainte să dispute partidele oficiale și nici că i-ar putea expune îmbolnăvirii.

Cu doar câteva zile înaintea discuției în care s-a convenit reluarea Ligi 1 pe 16 mai, autoritățile statului instituiseră starea de urgență și anunțaseră că așteaptă vârful epidemiei de COVID-19 începând cu a doua jumătate a lunii aprilie. În ciuda tuturor evidențelor, șefii de cluburi au insistat în privința acestui scenariu. Acum câteva zile, încă mai erau oficiali din fotbal, precum Iftime (patron la FC Botoșani) și Becali (patron la FCSB) care sperau că “pot da drumul la treabă” pe 15 mai.

Unii dintre șefii fotbalului românesc au venit și cu o altă idee surprinzătoare: guvernul și președintele României să dea o derogare pentru fotbal, astfel încât Liga 1 să-și poată termina sezonul. A rămas neclar cine urma să se ducă la Cotroceni cu jalba-n proțap.