De ce nu sunt eliminate pensiile speciale ale primarilor. Adevărul din spatele deciziei politice

Teoretic, primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consiliu județean sunt beneficiari de pensii speciale din 2019 încoace. Măsura a fost inclusă în Codul Administrativ adoptat prin Ordonanță de Urgență 57/2019 pe vremea guvernului Dăncilă (ianuarie 2018-noiembrie 2019), iar pensiile urmau să se acorde de la 1 ianuarie 2020 pentru foștii primari, președinți și vicepreședinți de CJ din 1992 încoace. La acea vremea, guvernul nu a oferit nicio statistică legată de numărul beneficiarilor.

Prevederea a fost contestată vehement de către opoziție, iar după ce Viorica Dăncilă a fost demisă prin moțiune de cenzură și înlocuită de către Ludovic Orban, pe finalul anului 2019, noul guvern a decis să amâne pensiile speciale ale primarilor cu un an. Prorogarea a fost făcută prin intermediul uneia dintre celebrele „ordonanțe-trenuleț”, prin care statul își echilibrează finanțele pe final de an, până la adoptarea bugetului pe anul viitor.

Pensiile speciale ale primarilor, amânate, dar nu abrogate

Deși din opoziție contestase introducerea acestui privilegiu, Ludovic Orban, după ce a ajuns premier, nu a abrogat prevederea cu totul, ci doar a prorogat-o invocând faptul că, la acea vreme, CCR oricum urma să se pronunțe asupra constituționalității Codului Administrativ în ansamblu, în urma unei sesizări a Avocatului Poporului. „Dacă se pronunţă Curtea Constituţională şi spune că e neconstituţională ordonanţa de urgenţă, înseamnă că trebuie să dea banii în înapoi”, spunea Orban la finalul anului 2019.

Intenționat sau nu, Orban a inițiat o tradiție, astfel că de atunci am avut nu mai puțin de șapte prorogări ale termenului de acordare a pensiilor aleșilor locali. Era evitată furia publicului față de instituirea a încă unui privilegiu în vremuri dificile (pandemie, război la graniță, criză economică). În același timp, nu erau enervați primarii de a căror mobilizare în alegeri depind partidele mari.  Este suficient ca într-un singur an să nu fie prorogată prevederea și pensiile intră în plată.

Digi24.ro

„Răspunsul NATO va fi devastator”. Rutte spune ce se va întâmpla în cazul unui război cu Rusia

Șapte amânări succesive

După Orban, manevra a fost făcută de premierii Florin Cîțu pentru anul 2021, Nicolae Ciucă pentru 2022 și 2023, Marcel Ciolacu pentru 2024 și 2025, precum și de către Ilie Bolojan pentru 2026. Dacă la Ciolacu, decizia era așteptată ținând seama că PSD a instituit pensiile speciale ale primarilor, PNL a schimbat partitura după ce a ajuns la guvernare. În campania internă din 2021 în care Ludovic Orban și Florin Cîțu au candidat pentru șefia PNL, cei doi au încercat să atragă voturile primarilor, Orban invocând aplicarea legii din 2022.

Digisport.ro

A făcut anunțul în privința Rusiei, după declarațiile care au scandalizat Europa: ”Poziția noastră e clară”

„Se poate găsi o formă legală în care să se ia în considerare, pe de o parte, restricţiile la care sunt supuşi prin exercitarea funcţiei de primar sau de preşedinte al consiliului judeţean şi, pe de altă parte, să se ţină cont de regimul pe care l-au avut în materie de indemnizaţii, în care nu au beneficiat de alte venituri suplimentare”, spunea Orban, într-un interviu la televizunea publică, cu puțină vreme înainte de Congresul din 2021.

În timpul guvernului Ciucă, coaliția de guvernământ PSD-PNL-UDMR nici măcar nu s-a mai obosit să invoce considerente de ordin moral, susținând ideea acordării pensiilor, însă cu noi amânări, din cauza situației economice dificile.

Bolojan: „Să fie anulate”

În ce-l privește pe Ilie Bolojan, acesta a venit la Palatul Victoria cu ideea reducerii cheltuielilor statului, inclusiv în administrația locală. Însă nici el nu a eliminat o prevedere care riscă să apese mult asupra finanțelor statului, în cazul în care nu va mai fi amânată. „Lucruri care nu sunt normal să fie în lege să nu fie prorogate, ci anulate în așa fel încât să punem lucrurile în curat și nu, an de an, să amânăm niște lucruri pe care lumea politică nu a avut forța să le atace”, declara Ilie Bolojan, pe 5 decembrie 2025.

Numai că o decizie de anulare privind pensiile speciale ale primarilor a fost condiționată de un acord în coaliție. Cum coaliția a decis cu greu să mai reducă din posturile excedentare din administrația locală, multe ocupate pe criterii clientelare, nu s-a mai făcut un pas care i-ar fi enervat și mai tare pe primari, anume să fie eliminate oficial pensiile lor speciale. În consecință, și Bolojan a recurs la prorogare, în pofida propriilor sale declarații.

Practic, problema rămâne nerezolvată pentru încă un an, cu posibilitatea ca atunci când nu va mai exista o prorogare, pensiile speciale ale primarilor să intre în plată. Iar povara va apăsa direct asupra comunităților locale pentru că plata pensiilor se va face din bugetele primăriilor sau consiliilor județene, după caz. Există riscul real ca, din 2027, impozitele majorate pentru locuințe sau mașini să fie utilizate inclusiv pentru indemnizațiile foștilor primari, viceprimari sau șefi de CJ-uri.

Un proiect ce datează de un deceniu

Riscul nu trebuie subestimat ținând seama de modul în care a evoluat discuția privind acest tip de pensii speciale. Ideea a aparținut PSD care a transformat-o într-un proiect de lege ce a fost adoptat în decembrie 2015. Guvernul Cioloș a atacat-o la CCR, ce a dat dreptate Executivului, pe motiv de neclaritate a legii. Parlamentul, dominat atunci de o majoritate PSD, s-a încăpățânat să adopte o formă ușor modificată, însă și aceasta a fost respinsă pe motive de nerespectare a procedurii.

Proiectul a fost temporar abandonat de social-democrați care au preferat, sub șefia lui Liviu Dragnea, să-și atragă primarii sub forma unor beneficii imediate, anume posibilitatea ca primăriile să-și stabilească singure salarizarea, în funcție de o grilă destul de generoasă stabilită prin Legea salarizării. Ulterior, s-a recurs la soluția ca pensiile speciale ale primarilor să fie incluse în Codul Administrativ.

Teama de primari este arătată și de modul în care a fost tratat proiectul de lege care viza abrogarea explicită a acestor pensii. Proiectul a fost inițiat în 2021 de către USR, care a obținut și câteva semnături de la PNL și chiar și de la parlamentari PSD. Proiectul a trecut prin adoptare tacită în Camera Deputaților în decembrie 2021 și apoi trimis la Senat, forul decizional în acest caz. De atunci, niciuna dintre cele trei comisii raportoare (muncă, administrație, juridică) nu a binevoit să redacteze un raport privind proiectul, cu atât mai puțin să ajungă la votul din plen. Practic, legea zace într-un sertar de mai bine de patru ani.

Abrogarea, ascunsă la sertar

În decembrie anul trecut, doi parlamentari USR (Claudiu Năsui și Mădălina Prună) au depus un nou proiect de lege, care prevede exact același lucru. Dintre cele patru partide ale coaliției, doar USR s-a pronunțat constant pentru abrogarea pensiilor speciale pentru aleșii locali, lucru explicabil prin faptul că numărul primarilor Uniunii este relativ mic, astfel că nu există riscul real al unei rupturi între conducerea partidului și  aleșii locali, ca în cazul PSD, PNL și UDMR.

Potrivit prevederilor din Codul Administrativ, cele patru categorii de aleși locali au dreptul la o pensie calculată astfel: indemnizația brută lunară aflată în plată x numărul de luni de mandat x 0,40%. Numărul de luni de mandat este limitat la maxim trei mandate.

Astfel, un fost președinte de consiliu județean poate avea o pensie de 6.260 de lei, dacă a avut un mandat, sau de 18.780 de lei, dacă a avut trei mandate. La primari, calculul variază în funcție de mărimea localității, existând plafoane diferite a salariului de primar, ținând seama de numărul de locuitori ai comunei sau orașului. De notat este faptul că creșterea substanțială a salariilor din administrația locală după Legea salarizării adoptată în perioada Dragnea duce automat și la pensii mai mari pentru foștii aleși locali.