De ce partidele nou înființate iau milioane de voturi. Analiza politologului Remus Ștefureac 

Remus Ștefureac a vorbit despre faptul că țara noastră nu are o tradiție a exercițiilor democratice care au fost rare și limitate pe parcursul istoriei.

Analiza politologului Remus Ștefureac

Invitatul lui Mihai Tatulici a subliniat faptul că, în special după Revoluția din 1989, scena politică a fost marcată de foarte multe convulsii și rareori un guvern și-a dus mandatul la termen.

„Exercițiile noastre de democrație, raportate la marile democrații occidentale sunt destul de limitate. În timp, ce am avut minime exerciții la finalul secolului XIX – începutul secolului XX, perioada interbelică foarte complicată, marcată de alte tipuri de dictaturi, perioada comunistă, evident exclusă din această zonă.

Și, sigur, o perioadă destul de turbulentă după 1989, în care noi am avut permanent practic alternanțe la guvernare. Nu am avut, de exemplu, o succesiune de două mandate. Iar în interiorul fiecărui ciclu de guvernare, am avut rareori un guvern care să-și înceapă mandatul după alegeri și să-l termine la termen.

Digi24.ro

„Asta ne mai lipsește ca să fim de un ridicol total”. Traian Băsescu, despre anticipate și scenariul suspendării lui Nicușor Dan

Foarte multe convulsii care reflectă, până la urmă, și lipsa de tradiție democratică”, a declarat Remus Ștefureac pentru FANATIK.RO.

”Am avut alternanță”

Directorul INSCOP Research este convins că avem șanse să ne redresăm, cu condiția să învățăm lecțiile ce trebuie învățate din situația în care ne aflăm în acest moment.

Digisport.ro

Și-a înșelat soția, după 9 ani de căsnicie și 3 copii, iar amanta l-a convins să-i mai dea o lovitură! ”A fost șocată”

„Bineînțeles că avem o șansă să recuperăm. Noi ca națiune învățăm din fiecare lecție. Nu ne-am fi așteptat, probabil, în 2000, ca într-o finală prezidențială să ajungă Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor. Dar au ajuns. După aceea am avut alte tipuri de alegeri.

Nu ne-am fi așteptat de exemplu, ca românii să aleagă drept președinte un minoritar. Etnic. Un președinte care nu a avut religie ortodoxă.

Klaus Iohannis, un președinte neortodox și minoritar, a devenit președinte al României și a reușit să mobilizeze 64% dintre cetățeni să vină la vot. Un record absolut în ultimii 20 de ani.

Și oamenii au votat, sigur și antisistem, dar au votat cu cineva care nu era ortodox și cineva care nu făcea parte din etnia românească. A fost posibil, după un episod Iliescu-Vadim Tudor.

La fel, Emil Constantinescu. Cine se aștepta oare ca Ion Iliescu să piardă niște alegeri? S-a întâmplat. Am avut alternanță”, a mai spus Remus Ștefureac la TATULICI la FANAT1K.

”Învățăm de la fiecare ciclu”

Lectorul universitar a mai vorbit și despre necesitatea transformării sistemului educațional din România în așa fel încât să ”producă” cetățeni cu simț și responsabilitate civică, capabili să înțeleagă ceea ce se întâmplă în jurul lor.

„Ce vreau să spun este că învățăm de la fiecare ciclu. Am două fete adolescente, au făcut de-a lungul timpului ore de cultură civică, dar nu de fiecare dată se fac în mod serios și cultura civică nu se învață doar la ora de cultură civică.

Cultura civică se învață și la ora de limba română în care profesorul încearcă să adapteze literatura și la trăirile, convulsiile prezentului, să le explice copiilor, să-i lumineze din acest punct de vedere… Poate că, sigur, cu strategia corectă și aici vorbim de educație, educarea educatorilor este iarăși un factor extrem de important…

Poate după acest duș rece, un șoc pentru societatea românească, poate și mediul privat învață în România să fie mai responsabil social, să investească masiv, inclusiv în educație. E o responsabilitate a societății, nu e doar a statului.

Cred că noi avem o mentalitate destul de retrogradă, comunistă de-a dreptul când așteptăm doar de la stat. Poate trebuie să învățăm și acest lucru și asta înseamnă responsabilitate socială”, a mai afirmat directorul INSCOP.

De ce partidele nou înființate iau milioane de voturi

Politologul a încercat să facă lumină asupra motivului pentru catre au avut succes mesajele formațiunilor extremiste nou apărute care promovează naționalismul, inclusiv naționalismul economic.

„Poate învățăm și noi ca stat de ce au succes multe mesaje din zona aceasta a naționalismului economic. Nu doar la votanții domnului Georgescu, în genere.

Pentru ca noi ca țară să ne renegociem de exemplu contractul nostru cu Uniunea Europeană. Nu putem să funcționăm după același contract de acum 15-17 ani. Că nu e normal. Unii spun: ‘Domle am negociat în genunchi’. Aș fi negociat pe burtă ca să intrăm!

Că dacă nu intram, hai să ne uităm la Serbia, ne uităm în Ucraina. Știm oare că după 15-17 ani de UE PIB-ul regiunii București-Ilfov este mai mare decât PIB-ul întregii Serbii? Nu știm asta. Serbia nu e în Uniunea Europeană și se chinuie. Serbia în ’89 era altă țară. Nu mai e.

Noi am avansat foarte mult, dar nu mai putem să stăm în același contract. Copilăria și adolescența în Uniunea Europeană am depășit-o. Acum suntem cumva și noi adulți. E normal să ne dorim mai mult. E normal să ne dorim și un element de amprentă națională în economie. Germania nu-și dorește acest lucru? Franța nu-l urmărește? Italia, Spania, Olanda…

E firesc să ne dorim și noi acest lucru și asta înseamnă o renegociere. O renegociere înseamnă însă să ai lideri competenți, lideri integri și lideri care sunt ancorați în realitățile economice, în realitățile politice. Că dacă te duci să renegociezi cu Uniunea Europeană și vorbești despre balauri pe câmpii și Grădina Maicii Domnului n-o să te asculte nimeni.

Dar avem datoria. Este interesul nostru național și cred că este o prioritate zero pentru această țară renegocierea contractului nostru cu Uniunea Europeană”, a mai declarat Remus Ștefureac la FANATIK.RO.