De ce plătesc românii mai mult la curent: producem ieftin, plătim scump. Proiectul întârziat 15 ani care ne golește buzunarele

Așa cum România nu are autostrăzi care să permită traficul fluent al mărfurilor de la est la vest sau de la nord la sud, tot așa și rețelei electrice îi lipsesc liniile de înaltă tensiune care să permită ca energia produsă în Dobrogea și sud-estul țării, în parcurile eoliene și fotovoltaice, să ajungă eficient până în județul Mureș, la combinatul Azomureș. Din 2010, Transelectrica, companie de stat deținută de Secretariatul General al Guvernului, se chinuie să termine o magistrală de înaltă tensiune care să facă ocolul țării, rețea denumită Inelul de 400 kilovolți.

Deblocarea ultimului segment la care nu se fac lucrări

Guvernul României a adoptat, pe 26 martie 2026, prin Hotărârea nr. 170, publicată în Monitorul Oficial nr. 279 din 7 aprilie 2026, declararea proiectului „LEA 400 kV Timișoara–Arad, etapa III” ca proiect de importanță națională și declanșarea procedurilor de expropriere a terenurilor necesare construirii liniei.

Decizia vizează imobile situate în municipiul Timișoara și comunele Moșnița Nouă, Ghiroda, Dumbrăvița, Sânandrei, Giarmata, Pișchia și Orțișoara din județul Timiș, precum și în municipiul Arad și comunele Șagu, Fântânele și Vladimirescu din județul Arad. Despăgubirile totale estimate se ridică la 1.017.452 lei, suportate de la bugetul de stat prin Ministerul Economiei.

Proiectul reprezintă etapa finală a Axului Banat – magistrala de 400 kV care leagă Porțile de Fier de Arad – și este singura verigă din inelul național de 400 kV care nu dispunea încă de un contract de execuție semnat. Prin această hotărâre, blocajul administrativ este eliminat, deschizând calea licitației pentru constructori.

Digi24.ro

Ce nume de tehnocrați ia în calcul Nicușor Dan pentru funcția de premier (surse)

„Odată finalizat, segmentul Timișoara–Arad va închide complet inelul de 400 kV în zona de vest a țării, permițând integrarea a peste 1.000 MW de capacitate regenerabilă în Banat și consolidând interconexiunea cu Serbia prin linia Reșița–Pancevo”, așa cum reiese din documentele Transelectrica studiate de FANATIK.

Digisport.ro

Scandal de proporții! S-a filmat înconjurat de escorte, în timp ce se droghează: "Adio, Cupa Mondială"

Magistrala de 400.000 de volți, ruptă în cinci segmente

Inelul de 400 kV al Transelectrica este o magistrală circulară de linii electrice aeriene care înconjoară România, funcționând la o tensiune de 400.000 de volți — cel mai înalt nivel de tensiune folosit în rețelele de curent alternativ din țară.

400 kV înseamnă 400 kilovolți, adică de aproximativ 2.000 de ori mai mult decât tensiunea din priza de acasă (230 V). O linie de 400 kV poate transporta de patru ori mai multă energie decât cele actuale de 220 kV pe același coridor, cu pierderi de câteva ori mai mici. Inelul și rețele de ieșire din această magistrală ar trebui finalizate până în 2031. Valoarea investițiilor ar urma să fie de peste 9 miliarde de lei, conform datelor Transelectrica.

În acest moment, inelul de 400 kV al României are cinci segmente incomplete, fiecare aflat într-un stadiu diferit de avansare. Cel mai avansat este Gutinaș – Smârdan (140 km, județele Bacău, Vrancea, Galați) – contract semnat în 2021, lucrări în desfășurare de patru ani, estimat operațional în 2026–2027. Este coridorul esențial pentru evacuarea energiei eoliene din Dobrogea. Reșița – Timișoara – Săcălaz (circa 120 km) are contract semnat în octombrie 2024, valoare 206,5 milioane lei, finanțat integral din Fondul pentru Modernizare. Execuția fizică a liniei a început în 2025, termen de finalizare 2028.

Gădălin – Suceava este cea mai lungă linie din România – 260 km peste Carpați, prin Cluj, Bistrița-Năsăud și Suceava. Contract semnat în august 2025, valoare 688,3 milioane lei. Termen estimat: 2031. Brazi Vest–Teleajen–Stâlpu (90 km, Prahova–Buzău) presupune trecerea la 400 kV a unei linii existente de 220 kV. Stația nouă de 400 kV Stâlpu este în construcție din ianuarie 2025, termen ianuarie 2027. Timișoara–Arad (circa 60 km) este singurul segment fără contract de execuție semnat. Exproprierea terenurilor a fost aprobată prin HG în 2025, licitația este în curs. Termen estimat: post – 2027.

Progresele dintre 2022 și 2026

Comparând datele obținute de FANATIK de la Transelectrica, din 2022 și 2026, reiese că diferențele sunt semnificative atât în ceea ce privește capacitățile disponibile, cât și distribuția lor regională.

Prima schimbare majoră este creșterea capacității totale de interconectare transfrontalieră, de la 2.875 MW în 2022 la 4.634 MW în 2026, ceea ce indică o extindere a infrastructurii sau o mai bună valorificare a liniilor existente. Pe zone interne, creșterile sunt vizibile aproape peste tot. Dobrogea (Constanța, Tulcea), care în 2022 avea 0 MW, ajunge în 2026 la 1.455 MW, semn că această regiune – deja aglomerată de proiecte eoliene și solare – a primit noi capacități teoretice de racordare.

Nord-Estul Moldovei (Iași, Botoșani, Suceava) crește de la 897 MW la 2.778 MW, iar sudul și sud-vestul țării (Dolj, Mehedinți, Olt, Gorj) urcă de la 2.000 MW la 3.760 MW, devenind una dintre cele mai încărcate regiuni. De asemenea, vestul (Timiș, Arad, Caraș-Severin) crește de la 2.200 MW la 3.000 MW, iar centrul (Alba, Sibiu, Hunedoara, Mureș) de la 1.200 MW la 1.763 MW.

În paralel, apar sau cresc semnificativ și zone care în 2022 aveau valori reduse sau moderate: sud-estul extins (Brăila, Galați, Vrancea, Buzău) trece de la 0 MW la 1.114 MW, iar nord-vestul (Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș) de la 1.000 MW la 1.670 MW. Chiar și regiunile deja dezvoltate, precum Muntenia (Argeș, Dâmbovița, Prahova) și sudul central (Teleorman, Giurgiu, Călărași), înregistrează creșteri (de la 1.500 MW la 2.280 MW, respectiv de la 1.200 MW la 1.921 MW).

Pe partea de interconectare externă, se observă o diversificare: relația cu Ucraina crește de la 125 MW la 367 MW, iar cu Republica Moldova de la 0 MW la 367 MW. În același timp, capacitatea spre Bulgaria crește de la 1.250 MW la 1.900 MW, iar Serbia de la 700 MW la 1.000 MW. Ungaria rămâne relativ stabilă, cu o creștere de la 800 MW la 1.000 MW.

Cele cinci avantaje ale Inelului de 400 kV al Transelectrica

Din factura lunară la energie electrică, numai 52% reprezintă energia electrică activă. Restul sunt taxe, tarife de transport, distribuție, furnizare, certificate verzi și alte taxe. Inelul de 400 kV acționează tocmai asupra acestei jumătăți care reprezintă costurile auxiliare. Conform documentelor Transelectrica și ale Curții de Conturi consultate de FANATIK, reiese că această magistrală de 400 kV va aduce cinci avantaje care se reflectă în factura lunară la energie.

1. Reducerea pierderilor tehnice

73.000 MWh pe an numai din Axul Banat. „Trecerea de la 220 kV la 400 kV pe un segment înseamnă că aceeași putere poate fi transportată la un curent de aproape două ori mai mic, deci cu pierderi de aproape patru ori mai mici pe acel segment”, se precizează în documentele Transelectrica pentru proiectul Axului de Vest (Porțile de Fier – Reșița – Timișoara – Săcălaz – Arad). Pierderi se înregistrează și în alte regiuni, dar cele din Banat sunt cele mai mari.

2. Eliminarea congestionărilor: energia din Dobrogea nu poate ajunge în alte regiuni

Dobrogea este cea mai bogată regiune eoliană din România și una dintre cele mai bogate din Europa de Est. Parcurile eoliene de acolo produc regulat mai multă energie decât pot transporta liniile existente spre restul țării. „Rezultatul este o situație paradoxală: energie ieftină, verde, produsă deja, dar blocată regional, incapabilă să ajungă în centrul sau vestul țării. Operatorii sunt nevoiți să limiteze producția turbinelor eoliene, deși vântul bate. Această energie pierdută se numește curtailment și are un cost real, suportat indirect de toți consumatorii”, explică Irina Parfene, specialist în proiecte de mediu.

Congestionările nu sunt doar o problemă tehnică. „Ele produc diferențe de preț între zone – energia din Dobrogea este mai ieftină decât ar trebui pentru că nu poate ieși, iar în restul țării este mai scumpă decât ar trebui pentru că nu poate intra. Un inel complet elimină aceste decalaje și uniformizează piața”, mai explică aceasta.

3. Orice punct poate fi alimentat din două direcții. Transilvania nu este legată de Dobrogea, Moldova sau Porțile de Fier

În acest moment, zone întregi din nord-estul României – Moldova, nordul Transilvaniei – sunt alimentate printr-un singur coridor sau chiar lipsesc aceste segmente de 400 kV. „Energia poate veni pe la 220 kV, dar cu capacitate mult mai redusă, ceea ce poate declanșa tăieri de sarcină. Inelul complet înseamnă că orice punct al rețelei poate fi alimentat din două direcții — practic, nicio avarie pe un segment nu mai poate provoca întreruperi pentru consumatorii finali”, mai explică Irina Parfene.

4. Integrarea regenerabilelor

România a avut cea mai mare creștere a capacității fotovoltaice din Europa în 2025 – plus 45% față de 2024. Prognoza pentru 2030 este că vom avea 24.000 MW instalați doar în solar, conform documentelor Ministerului Energiei. Dar această energie solară și eoliană are o problemă structurală: este produsă departe de centrele de consum și în cantități care variază imprevizibil.

Spre exemplu, „prin trecerea la 400 kV a întregului Ax Banat, de la Porțile de Fier la Arad, în zona de sud-vest a țării vor putea fi instalate capacități de producție din surse regenerabile de circa 1.000 MW, reprezentând în jur de 15% din totalul producției la nivelul țării”, se precizează în documentele Ministerului Energiei. Cifra de 1.000 MW corespunde aproximativ cu puterea unui reactor nuclear de la Cernavodă.

5. Conectarea rețelei Transelectrica la sistemul european

Creșterea bruscă a prețului spot în mai 2024 a venit și pe fondul unei decuplări a pieței spot românești, ca urmare a unor probleme la rețele în Ungaria. Din acest motiv, în România nu s-a mai accesat, prin mecanismul de cuplare, energie din vestul Europei, dar nici nu s-a putut exporta supraproducția.

Inelul de 400 kV complet, cu toate interconexiunile sale, prevede și legături cu alte state: cu Serbia (Reșița–Pancevo), cu Ungaria (Oradea–Bekescsaba), cu Republica Moldova (Suceava–Bălți), cu Bulgaria (prin stațiile din Dobrogea).

Finalizarea inelului Transelectrica va ieftini facturile cu minimum 15%

Inelul de 400 kV reprezintă, de fapt, eliminarea ineficiențelor din lanțul de livrare. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a formulat cel mai direct angajament politic pe această temă, în februarie 2026: „Prin optimizarea costurilor de producție, transport și stocare a energiei electrice putem să ajungem la o scădere de cel puțin 10–15% în perioada următoare”.

Contextul real din factură arată însă că, deocamdată, efectul este invers: tarifele Transelectrica pentru serviciile de sistem au crescut de la 7,04 lei/MWh în vara lui 2025 la 14,70 lei/MWh de la 1 ianuarie 2026. Este vorba despre o dublare care reflectă costul masiv al investițiilor în curs.

De altfel, conform datelor Eurostat, România are un preț al energiei dintre cele mai mari din UE. Germania rămâne în top, cu un tarif de aproximativ 1,92 lei/kWh, dar în România energia ajunge la circa 1,35 lei/kWh, mai mult decât în Olanda, unde prețul este de aproximativ 1,25 lei/kWh.