De ce poliția o mai caută încă pe Luiza Melencu. Aberația juridică din cazul Caracal: victima e vie pentru IGPR, dar moartă pentru DIICOT

Luiza Melencu, prima victimă a lui Gheorghe Dincă în dosarul Caracal, nu poate fi considerată moartă legal și, drept urmare, poliția nu poate opri acțiunea de căutare. Pe de altă parte, DIICOT a înaintat teza că Luiza este moartă, variantă acceptată de judecători. Reamintim că mai mulți șefi din poliție și prefectură și chiar din ministerul de interne au fost demiși sau chiar s-au trezit cu dosare penale din cauza acestui dosar.

Luiza Melencu, vie și moartă în același timp. Explicațiile IGPR

FANATIK a mai scris despre faptul că, în mod paradoxal, autoritățile din România o consideră pe Luiza Melencu atât vie cât și moartă, în același timp. La aproape doi ani de la condamnarea lui Gheorghe Dincă, Poliția Română nu poate declara închis în mod oficial cazul Caracal, iar numele fetei apare în continuare pe site-ul instituției, la categoria ”persoane dispărute”.

Într-un răspuns pentru FANATIK, Inspectoratul General al Poliției Române, a confirmat că Luiza Melencu nu poate fi considerată moartă pentru că pe numele ei nu a fost eliberat niciun certificat de deces.

”Potrivit  art. 53 din Noul cod civil ‘cel dispărut este socotit a fi în viață dacă nu a intervenit o hotărâre declarativă de moarte rămasă definitivă’.

Digi24.ro

VIDEO Un român din diaspora susține că a fost atacat de mai mulți conaționali la o secție de vot în Franța. „Am fost lovit, scuipat..."

În prezent, în cazul persoanei la care faceți referire, nu există vreun document sau hotărâre judecătorească care să ateste decesul”, a transmis IGPR pentru FANATIK.

Aberația juridică din dosarul Carcal

Condamnarea lui Gheorghe Dincă nu poate ține loc unei hotărâri judecătorești de constatare a decesului Luizei Melencu. Condamnarea unei persoane pentru omor, în condițiile în care victima nu a fost declarată moartă prin una din cele două proceduri descrise de lege (certificat de deces sau sentință judecătorească) reprezintă o aberație pe care justiția din România nu și-a permis-o nici măcar în cazul dispariției avocatei Elodia Ghinescu (a cărei moarte a fost declarată prin hotărâre judecătorească).

Digisport.ro

A văzut dezastrul care a avut loc duminică în România și nu s-a putut abține: ”Asta ați votat”

Gheorghe Dincă a primit 30 de ani de închisoare pentru omor calificat, 10 ani pentru trafic de persoane și 3 ani pentru profanare de cadavre, doar în cazul Luizei Melencu. În România, închisoarea pe viață este echivalentă cu pedeapsa de 30 de ani în spatele gratiilor.

Pe de altă parte, în cazul Alexandrei Măceșanu, un certificat constatator al decesului a existat, fiind emis pe baza unor analize ADN recoltate de la resturi umane găsite în butoiul din curtea lui Gheorghe Dincă. IGPR a explicat că acesta este motivul pentru care numele Alexandrei Măceșanu nu mai apare la rubrica ”persoane dispărute”, spre deosebire de cel al Luizei Melencu.

”Menționăm faptul că în cazul dispariției celeilalte minorei, la data de 24.12.2019, Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” a emis certificatul medical constatator al decesului nr. 4 din 19.12.2019”, se mai arată în răspunsul IGPR pentru FANATIK.

Oase despre care INML nu a garantat că sunt umane apar ca fiind ”cu certitudine” ale victimei Luiza Melencu

Și totuși, cum s-a ajuns la condamnarea lui Gheorghe Dincă pentru uciderea Luizei Melencu? Judecătorii de la Curtea de Apel Craiova spun în motivare că ”fragmentele osoase umane, ridicate de la liziera de pădure la care organele de urmărire penală au fost conduse chiar de inculpatul Dincă Gheorghe, cu certitudine, conform materialului probator administrat, au aparţinut victimei Melencu Luiza Mihaela”.

Materialul probator despre care vorbesc judecătorii reprezintă un sac de oase găsite într-o pădure de lângă Caracal, despre care legiștii nu au putut garanta că ar conține un ADN uman, din cauza faptului că ar fi fost arse înainte.

”Prin Raportul de expertiză medico-legală prin examen ADN s-a concluzionat că analiza probelor de os reprezentate de elemente dentare și fragmente de os lung găsite cu ocazia cercetării la fata locului la liziera pădurii de la marginea DN6 km 68+250, de pe raza localității Caracal, județul Olt, nu a condus la evidențierea de ADN uman si nici a unui profil ADN care sa servească la identificarea unei persoane, cel mai probabil datorita cantității extrem de mici de material genetic și degradării excesive a acestuia în condițiile expunerii la factori fizico-chimici extremi (combustie avansata).

Ca urmare a arderii intense a oaselor scheletului şi a distrugerii mecanice a resturilor de oase rămase în urma incendierii, în fragmentele osoase descoperite la data de 05.08.2019, în liziera de pădure, loc indicat chiar de către inculpatul Dincă Gheorghe, nu s-a putut fi relevat material genetic”, se mai arată în motivare.

Gheorghe Dincă a refuzat să-și recunoască crima, apoi a mărturisit, după care s-a răzgândit din nou

Chiar și în lipsa unor dovezi științifice, judecătorii au luat sacul din pădure drept probă, la care au adăugat o înregistrare ambientală în care Gheorghe Dincă îi relata unui colaborator sub acoperire, în propria celulă, că a lovit-o cu pumnii în cap și piept pe Luiza Melencu până a murit. Asta în condițiile în care Gheorghe Dincă și-a schimbat de mai multe ori poziția procesuală, recunoscând că le-a ucis pe fete și apoi retrăgându-și depoziția, fără să fie capabil să evidențieze o dovadă clară că tinerele sunt moarte sau vii.

Una dintre teoriile expuse de Dincă este că Luiza Melencu a fost traficată de două persoane, Petruța și Ștefan, care l-ar fi agresat și l-ar fi amenințat că îl vor denunța că a făcut sex cu o minoră. Cele două persoane sunt reale și au fost intervievate de jurnaliști, în februarie 2020. La vremea respectivă, acestea spuneau că nu au fost niciodată chemate la audieri.

Presupuși traficanți de persoane, găsiți de presă, neidentificați de DIICOT

Paradoxal, în motivarea sentinței, judecătorii au concluzionat că aceste persoane două nu există.

”În plus a adăugat că la domiciliul său Luiza s-ar fi plâns Petruței de traiul ei greu, lipsa banilor și că ar fi fost abuzată de bunic, fiindu-i frică să aducă la cunoștința familiei, iar Petruța convins-o să meargă la București și să se afle în grija lui Buță Ștefan, fapt cu care fata ar fi fost de acord.

A pretins că Luiza ar fi fost luată de la domiciliul său de Buță Ștefan în noaptea de 15.04.2019 și nu a rămas câteva zile la domiciliul său. Apărarea inculpatului este nesusținută de probele administrate în cauză. Personajele invocate de inculpat în declarația din 09.01.2020 și în cea dată în cursul cercetării judecătorești, respectiv Buță Ștefan și Mogoșeanu Petruța sunt în fapt unele fictive”, se mai arată în motivare.

La data de 30 mai 2023, Gheoghe Dincă a fost condamnat definitiv la 30 de ani de închisoare în dosarul Caracal, punând astfel capăt celui mai grotesc și controversat caz din ultimele trei decenii și jumătate, din România. ”Justitia a fost înfăptuită”, s-a grăbit să declare președintele completului, înainte să închidă definitiv acest caz.

Gheorghe Dincă își va petrece restul zilelor în închisoare, după ce judecătorii au admis, atât pe fond cât și în apel, teza formulată de DIICOT, că cele două victime, Alexandra Măceșanu și Luiza Melencu, au fost violate și ucise, iar cadavrele arse într-un butoi metalic până când nu a mai rămas nimic din ele.

Ministrul de interne și șefii poliției, demiși în dosarul Caracal

Cazul Caracal a provocat un adevărat cutremur în sistem, motiv pentru care toată lumea a răsuflat ușurată atunci când s-a încheiat. Pentru reacția întârziată în cazul Alexandrei, au fost demiși șeful Poliției Olt, șeful Poliției Caracal și șefa postului Osica de Sus, unde a fost prima dată reclamată dispariția Alexandrei.

Ulterior, prefectul și subprefectul de Olt și-au pierdut funcțiile. Câteva zile mai târziu, ministrul de Interne l-a demis pe șeful Poliției Române, după care a demisionat și el, în urma presiunii publice tot mai intense.

Șeful Poliției Carcal și alți trei polițiști au fost trimiși în judecată pentru abuz în serviciu, din cauza modului în care au intervenit în cazul Alexandrei Măceșanu. Și procurorul Cristian Popescu a fost suspendat din funcție și cercetat pentru favorizarea făptuitorului și neglijență în serviciu, însă a fost absolvit de vină de către colegii săi de la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.