Fotbal intern

De ce Rădoi trebuie să-şi dea demisia! Greşeala fatală a selecţionerului, după o ruşine istorică. Opinie Vlad Roşca

12.10.2020 | 10:38
De ce Radoi trebuie sasi dea demisia Greseala fatala a selectionerului dupa o rusine istorica Opinie Vlad Rosca
ADVERTISEMENT

Am aşteptat meciul de la Reykjavik cu aceleaşi speranţe şi emoţii cu care am aşteptat partida cu Albania de la EURO 2016. Iar dezamăgirea a fost la fel de mare, chiar şi după 4 ani.

Drept pentru care, meciul cu Norvegia m-a lăsat rece. Am privit antrenamentul lui Haaland – să fim realişti, de ar fi fost montat ca pentru un joc oficial al lui Dortmund, ne dădea 6, nu 3! – cu resemnarea omului care-şi prinde nevasta cu altu-n pat şi-n urmă cu 4 ani, şi acum 2 zile. Nu mai crezi în ea, nu mai aştepţi nimic şi doar o priveşti, cu resemnare şi, încerci, cu detaşare. N-o mai vezi ca pe o soţie, ci ca pe mama copiilor tăi. Şi atât. Cam asta a ajuns să fie naţionala noastră…

ADVERTISEMENT

Ce s-a întâmplat însă după meci, m-a scos din minţi, sfidându-mi inteligenţa. Şi, sunt convins, nu doar mie!

Mirele, naţionala are nevoie de selecţioner responsabil, nu de un om bun pe PR, care-şi vinde victimizarea în prime time!

Mirel Rădoi, băiatul ăsta necopt, ce a pozat toată viaţa lui mereu cu coloana vertebrală în faţă, a arătat după meci de ce nu naţionala e demnă de milă, ci însuşi el, selecţionerul!“Nu știu ce aș mai putea spune. Îmi e rușine de rușinea dumneavoastră. Nu știu cum o echipă care a jucat 120 de minute a făcut 3 schimbări, iar noi care am jucat 90 de minute și am făcut 7 schimbări nu am avut prospețime. Nu pot să remarc nimic, nici atitudine, nici reacție”, zice Rădoi, la 10 minute după meci. 

ADVERTISEMENT

Say what?!? Cum adică nu ştii? Cum adică nu am avut prospeţime? Cum adică n-am avut nicio reacţie? Alo, domnule selecţioner! Păi pentru ce primeşti zeci de mii de euro pe lună? Ca să ne plângem de milă la TV, să ne spui că suntem varză sau ca să cauţi şi să ne oferi soluţii?

Declaraţia cu care Mirel Rădoi şi-a pus singur punct carierei la naţională: “Mă gândesc la o limitare de scor în meciul de miercuri cu Austria

Iar victimizarea a atins, apoi, cote colosale: “Mă gândesc la o limitare de scor în meciul de miercuri cu Austria. M-aţi întrebat sincer, v-am răspuns sincer!” Cum, care Austrie? Aia pe care am bătut-o în urmă cu o lună! La ei acasă!!!

ADVERTISEMENT

E declaraţia anului! Demnă de cea mai nedemnă declaraţie din istorie, făcută de un selecţioner al naţionalei!

Vă propun un exerciţiu de imaginaţie. Să-l fi auzit pe Christoph Daum făcând o declaraţie de genul ăsta, după un 0-4 mai jenant ca acel 0-5 din Serbia, din urmă cu mai bine de 10 ani. Mai călca neamţul prin România vreodată?

ADVERTISEMENT

Sau imaginaţi-vi-l pe Jose Mourinho având un asemenea discurs, indiferent de scor şi de echipa pe care o antrenează. Pur şi simplu nu vă iese, nu? Mourinho = capitulare? Prostii!

Ori pe Klaus Iohannis, ieşind la ora 18:00, după somnul de frumuseţe de după amiază, să ne anunţe că singurul lucru la care mai poate spera el, preşedintele României, este ca numărul românilor morţi de covid din săptămâna următoare să fie cât mai mic, pentru că de nenorocire nu mai scăpăm! Ce ar urma? Haos naţional!

Sau pe tine, tu, suporterule, care ţi-ai pierdut multe ore din viaţă strigând “Hai, România!”, cum te duci mâine la serviciu şi-i spui şefului tău: “Nu cred că sunt în stare să fac ceva la job. Încerc să limitez pierderile!” Te vei trezi, instant, mai limitat cu un job, cu siguranţă!

Asta ai făcut tu, Mirele, cu declaraţia asta! Haos la naţională! E declaraţia care-ţi semnează rezilierea imediată a contractului cu tot suporterul de rând care a crezut în tine, Mirel Rădoi, când ai luat pe mâini instituţia selecţionerului României! Şi, foarte probabil, şi cu FRF, pentru că Răzvan Burleanu nu va accepta umilinţa de a fi asociat cu prohodul naţionalei condus în prime time, la cea mai urmărită şi cunoscută televiziune din România, de însuşi selecţionerul său, cel care trebuie să o revitalizeze!

Nu mai poţi continua, Mirel! Când tu, însuţi căpitanul de vas, vorba lui Ciprian Marica, ridici mâna şi te predai, e clar că nu mai poţi spera nimic de la echipaj, în drumul implacabil către naufragiu.

Predă-te, Mirel. Dar nu ne lua şi mândria naţională odată cu capitularea ta!

PS: Să nu uit. La acel 0-5 cu Serbia, Marica era prima schimbare a României, după nici o oră de joc. Îţi mai aduci aminte, Cipriane? Sau erai “junior” şi tu atunci, ca toţi băieţii noştri de azi? Era interesant de aflat, mai ales acum, după o nouă ruşine naţională…

“În urmă cu câteva săptămâni, spuneau toţi… Mamă, ce fotbal jucăm! Acum ce s-a întâmplat, l-am uitat? Nu mai ştim să jucăm fotbal? Jucătorii au nevoie lângă ei de oameni care să creadă în ei! Iar cine nu crede, să plece, să nu mai fie la echipa naţională!” – Gheorghe Hagi  

ADVERTISEMENT