În timp ce rafturile goale din supermarketuri au semănat teamă în rândul oamenilor, experții din lanțurile de distribuție alimentară spun că sistemul este făcut să reziste.
În zilele în care au fost confirmate primele cazuri de coronavirus, vizitele la supermarketuri păreau un coșmar. Rânduri mari de oameni ce așteptau la casele de marcat, înghesuiala de pe anumite raioane și, în scurt timp, rafturile goale, păreau desprinse dintr-un film apocaliptic.
Pe măsură ce COVID-19 atrăgea tot mai multă atenție și panică, magazinele, odată pline cu tot ce-ți puteai dori, au început să devină tot mai pustiite de cumpărătorii speriați, care umpleau coșurile cu provizii enorme de hârtie igienică, dezinfectanți, apă, conserve ori produse congelate.
Acum însă lucrurile au revenit la normal, pe măsură ce retailerii și-au unit forțele cu producătorii, depozitele și operatorii din lanțurile de distribuție, iar acum specialiștii vor să ne asigure că rafturile din supermarketuri nu vor rămâne niciodată goale.
“Pot să înțeleg motivele de îngrijorare ale oamenilor. Când mergeau în magazine erau obișuiți să vadă de toate, dar când te gândești la producția și distribuția din zilele noastre, mâncarea este produsă la o scară mare acum”, a spus Lowell Dandel, vicepreședinte al Global Cold Chain Alliance din Statele Unite, potrivit BBC.
Ce ne spune o criză precum cea cauzată de COVID-19 pentru sistemul alimentar este că acesta dă dovadă de flexibilitate și rezistență la presiune.
Lanțul de distribuție este bazat pe câteva mecanisme făcute să se adapteze la tot felul de dezastre naturale sau la anumite creșteri de cerere sezoniere. Cu alte cuvinte, am mai trecut prin asta și în trecut.
“De această dată este puțin diferit pentru că vorbim de o perioadă mai lungă de timp și la nivel mondial. Dar când un uragan se apropie de țărm, comportamentul consumatorului este la fel ca și acum”, spune Fred Boehler, CEO al Americold Logistics.
Să ajustezi oferta la cererea schimbată brusc a cumpărătorilor este o sarcină grea, dar experții susțin că măsurile adoptate nu reprezintă motive de panică pentru oameni.
“În orice moment, în magazinele noastre sunt făcute inventarieri pe 20-30 de zile”, spune Boehler. Magazinele primesc inventarul de la centrele de distribuție, unde muncitorii sortează produsele și organizează comenzile pentru a fi distribuite, centre care și ele fac inventarul pe 30 de zile.
Centrele de distribuție regionale, situate în marile orașe, care alimentează centrele locale, fac și ele propriul inventar, iar depozitele localizate lângă fabricile de producție a produselor din supermarketuri au și ele sarcina de a face inventarea pe o lună de zile.
Așadar, cele patru noduri cheie din lanțul de distribuție totalizează patru luni de inventariere a produselor ce așteaptă să fie transportate, comandate, livrate și depozitate.
Într-o lume fără pandemii sau dezastre, acest sistem ar împărți stocurile între magazinele de retail și unitățile care asigură servicii alimentare (restaurante, fast food-uri, baruri).
Întrucât măsurile de urgență luate de autoritățile din întreaga lume au dus la închiderea multor restaurante sau baruri, transporturile de produse alimentare s-au axat cu preponderență spre retail.
În plus, multe fabrici și lanțuri de aprovizionare au crescut programul de lucru pentru a funcționa la capacitate maximă, în timp ce alte companii producătoare de alimente au renunțat la realizare unor produse diverse, axându-se doar pe câteva tipuri de bază, pentru a crește producția.
În aceste condiții, specialiștii din alimentație ne sfătuiesc să cumpărăm produse necesare pentru o săptămână, maximum două, întrucât rafturile din supermarketuri nu vor rămâne goale.
“Consumatorii pot reduce teama colectivă de epuizare a stocurilor cumpărând la fel ca înainte de epidemia de coronavirus”, spune Caitlin Welsh, directorul Programului Global de Securitate Alimentară din cadrul Centrului de Studii Strategice Internaționale al Statelor Unite.