News

De ce s-au dat achitări și pedepse mai mici decât la prima instanță în dosarul Colectiv. Semnificația unei decizii din 2021 a CAB

În dosarul „Colectiv” s-au dat achitări şi pedepse mai mici decât la prima instanță, în baza unei decizii luate în noiembrie 2021 de Curtea de Apel București.
12.05.2022 | 18:35
De ce sau dat achitari si pedepse mai mici decat la prima instanta in dosarul Colectiv Semnificatia unei decizii din 2021 a CAB
De ce s-au dat pedepse mai mici decât la prima instannță și achitări în dosarul „Colectiv”. Semnificația unei decizii din 2021 a CAB
ADVERTISEMENT

Dar, pe lângă pedepsele micșorate față de prima instanță, decizia de anul trecut a CAB are legătură cu responsabilitatea statului în legătură cu producerea unor dezastre care puteau fi prevenite dacă instituțiile își făceau datoria. Mai ales că, în cazul „Colectiv”, au apărut o mulțime de scandaluri publice, precum cel legat de sponsorizările pentru ISU, care sugerează că (nu neapărat în cazul de față) ar putea să nu fie vorba doar de simplă neglijență.

„Multe instituții nu au respectat proceduri sau nu aveau proceduri clare”

Dacian Cioloș, politicianul care a profitat cel mai mult de pe urma tragediei de la „Colectiv” – devenind premier după consultările ce au urmat demisiei lui Victor Ponta, generată de protestele publice masive – a oferit, după aflarea sentinței, cheia de înțelegere a deciziei din 2021 a CAB. El vorbește despre două aspecte importante în context, anume asumarea responsabilității politice pentru greșelile funcționarilor și despre nerespectarea (sau lipsa) procedurilor în instituțiile de control ale statului, ai căror angajați au tocmai rolul de a preveni tragediile.

ADVERTISEMENT

Prima observație este că orice decizie administrativă și politică are consecințe directe asupra vieții cetățenilor care ți-au încredințat un mandat”, spune politicianul. El continuă notând că „nimeni nu se poate ascunde după birocrație atunci când o greșeală în funcție are efecte dramatice. De prea multe ori politicienii uită lucrul ăsta și nu își asumă responsabilitatea deciziilor căutând țapi ispășitori”.

A doua observație este că și instituțiile plătesc, în solidar cu responsabilii politici. Pentru că instituțiile trebuie să aibă proceduri care să împiedice luarea de decizii politice ad-hoc care nu țin cont de memoria instituțională și procese exersate. Și raportul corpului de control din 2016 arăta că mai multe instituții nu au respectat proceduri sau nu aveau proceduri clare, lucru care a dus la bâlbâieli nepermise pentru salvarea celor din club”, mai arată Cioloș.

ADVERTISEMENT

Știu că pentru multe dintre victime și pentru apropiații celor dispăruți nimic nu va putea șterge groaza acelor momente. Antropologul Vintilă Mihăilescu scria în 2015 că la Colectiv a murit speranța. Ea nu va fi redată societății decât atunci când îi vom putea convinge pe români că statul veghează la siguranța lor şi un nou Colectiv nu mai e posibil”, a mai scris fostul premier pe Facebook.

Responsabilitatea politică și instituțională, atenuată de decizia CAB din 2021

În noiembrie anul trecut, completul format din 3 judecători de la Curtea de Apel București – jud. Adina Pretoria Dumitrache (președinte de complet), jud. Carmen Găină și jud. Andrei Iugan – a admis parțial schimbarea încadrării juridice a faptelor în dosarul „Colectiv” prin eliminarea termenului de „consecinţe deosebit de grave” în cazul infracţiunii de abuz în serviciu sau complicitate la abuz în serviciu.

ADVERTISEMENT

De această schimbare de încadrare au beneficiat fostul primar Cristian Popescu Piedone, cele două foste subalterne ale sale de la Primăria Sectorului 4. Aurelia Iofciu și Luminiță Ganea, precum și cei doi ofițeri de la ISU, George Matei şi Antonina Radu.

Decizia CAB a fost contestată vehement de supraviețuitorii și rudele decedaților de la „Colectiv”. Cristian Matei, unul dintre răniții din incendiu, spune atunci că „este revoltător, bineînțeles! Asta nu e justiție. O bătaie de joc la adresa victimelor. Cum poți să spui că nu au fost consecințe deosebit de grave când au murit 64 de oameni și au fost răniți atâția tineri. E normal așa ceva?

ADVERTISEMENT

„Schimbarea încadrării juridice ar putea duce la „îndulcirea” până la derizoriu a pedepselor acordate”

Iar înainte de decizie, în aprilie anul trecut, supraviețuitorii și rudele morților spuneau, într-o scrisoare deschisă, următoarele: „De 5 ani şi aproape 6 luni (…) aşteptăm ca Justiţia din România să facă dreptate. Pentru reprezentanţii sistemului judiciar, dosarul Colectiv este nimic mai mult decât un caz complicat, cu înrâuriri incomode, a cărui componentă politică jenează şi influenţează deopotrivă.

(…) în schimb, după 5 ani şi jumătate de chinuri felurite, atât fizice, cât şi sufleteşti, aflăm din documentele emise după termenele apelului, că se ia în mod serios în considerare schimbarea încadrării juridice a infracţiunilor inculpaţilor, lucru care, dacă s-ar înfăptui, ar putea duce la absolvirea acestora de o parte din vină şi la „îndulcirea” până la derizoriu a pedepselor acordate”.

Ceea ce s-a dovedit o previziune corectă: Piedone a fost condamnat de CAB la patru ani de închisoare, față de 8 ani şi 6 luni în primă instanță, funcționarele din Primăria S4 Iofciu Aurelia, Ganea Luminita Larisa au fost achitate, după ce anterior primiseră 8 și, respectiv, 7 ani de pușcărie, iar angajații ISU George Matei şi Antonina Radu au primit câte 8 ani și 8 luni, față de pedeapsa anterioară de 9 ani şi 2 luni de închisoare.

Lungul șir de lupte juridice care au dus la schimbarea încadrării

Această decizie a CAB nu a fost luată însă fără scandal, unul care a implicat DNA, PICCJ și CSM. Procesul trebuia să se finalizeze în iunie 2021, dar completul format din judecătorii Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte dintre inculpaţi. Propunerea a provocat dezbateri aprinse între judecătoarea Dumitrache și procurorul DNA şi avocaţii victimelor, care au reclamat că se încearcă tergiversarea procesului şi aplicarea unor pedepse mai mici inculpaţilor.

Și, pentru că cei doi judecători ai completului nu ajuns la un acord cu privire la schimbarea încadrării juridice, s-a format un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea magistrat, Carmen Veronica Găină. Aici a apărut un alt scandal, cel al separării dosarului funcționarilor publici de dosarul principal. Decisă de judecătorii prezenți inițial în complet.

Decizia a fost contestată de procurorul DNA repartizat în cauza „Colectiv”, care s-a opus vehement separării fostului edil și a funcționarilor de restul inculpaților. Iar șeful DNA Crin Bologa a respins o solicitare a Secției pentru Judecători din CSM prin care erau analizate atitudinea fermă a magistratului DNA în sala de ședință și totodată argumentele acestuia, și prin care se cerea revocarea acestuia de către șeful ierarhic superior.

Scandalul a ajuns la CSM

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), prin Hotărârea nr. 825, din data de 29 iunie 2021, comunicată DNA pe 23.08.2021, a solicitat șefului direcției revocarea din funcția de procuror al DNA a Melindei Diaconescu. Secția pentru judecători a CSM, cu majoritate de voturi, a constatat că procurorul DNA Melinda Diaconescu, prin formularea unei cereri de recuzare a judecătorilor CAB din dosarul „Colectiv” și a judecătorilor investiți cu soluționarea cererii de recuzare, „a afectat independența și imparțialitatea acestora”.

Crin Bologa a respins cererea și a constatat că nu există motive pentru a dispune revocarea acesteia din cadrul DNA. „Mai mult, doamna procuror și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu cu profesionalism, onestitate și curaj, în conformitate cu prevederile art. 67 Cod procedură penală și în virtutea independenței garantate de art. 67 alin. (1) și (2) din Legea nr. 304/2004”, a mai spus șeful DNA.

Iar Melinda Diaconescu a formulat o plângere prealabilă prin care a solicitat Secției pentru judecători a CSM revocarea Hotărârii care o vizează și a formulat o cerere pentru apărarea reputației profesionale și a independenței la Secția pentru procurori a CSM.

Dosarele se reconexează

CAB a decis, în iunie 2021, în completul de divergență de trei judecători, conexarea dosarului care îi privea pe funcționari la cel al patronilor Colectiv și Golden Ideas Firework. Procurorii DNA și Parchetului Tribunalului București, avocații părților vătămate și civile, precum și cei ai patronilor au fost de acord în masă cu cererea din oficiu a Curții, în timp ce avocații funcționarilor bugetari și consilierul juridic ce reprezenta ISU s-au opus.

DNA a susținut atunci că, „având in vedere situația de față se impune reunirea cauzelor. Hotărârea trebuie soluționată de același complet si in integralitatea ei. Dosarul trebuie sa fie unitar pentru justa sa soluționare”, a explicat magistratul DNA. Iar instanța a stabilit reunirea celor două dosare, reîntregirea cazului „Colectiv” și reluarea dezbaterilor în completul de divergență.

Dar după schimbarea încadrării juridice pentru funcționarii bugetari, președintele completului a arătat că „se va forma un nou dosar cu ceilalți inculpati pe latura penală si cu întreaga latura civila”. Procurorii DNA și PICCJ s-au opus ferm acestei cereri din oficiu a instanței de judecată.

Consecințele

Consecințele acelei decizii s-au văzut la sentința finală de joi. Exact cum avertizau supraviețuitorii și rudele celor decedați în scrisoarea deschisă de acum un an, „Inculpaţii s-ar putea alege cu pedepse mici, nesemnificative, disproporţionate faţă de gravitatea faptelor comise şi a consecinţelor lor, lucru care ar arunca o umbră adâncă asupra întregului proces de justiţie din România, arătând că nici în cazuri tragice în care vinovăţia este evidentă, precum Colectiv, judecata nu pare să se facă pe măsura severităţii infracţiunii, ci pe baza împingerii la extrem a legislaţiei, cu scopul de a menaja, probabil, inculpaţii şi nicidecum de a face dreptate.

O asemenea decizie de schimbare a încadrării juridice a faptelor inculpaţilor întru reducerea pedepselor acestora, nu ne-ar afecta doar pe noi, în calitate de părţi în acest proces, ci s-ar răsfrânge asupra tuturor actelor de justiţie din România. Ar semnala că, indiferent cât de grave sunt faptele şi urmările acestora, pedeapsa, în loc să fie exemplară şi să descurajeze încălcarea legii, este doar o formalitate.

Dacă schimbările de încadrare juridică se produc şi rezultă în pedepse minime pentru inculpaţi, precedentul stabilit de o asemenea rezoluţie ar putea avea ecouri nefavorabile în absolut toate procesele în care se dezbat probleme de corupţie”.

ADVERTISEMENT