De ce se transmite căscatul de la o persoană la alta, de fapt. Motivul te va surprinde. Oamenii de știință au dezvăluit ce se întâmplă la nivelul creierului, cu toate că nu toate persoanele reacționează când se întâmplă asta.
De ce căscatul e contagios de la un om la altul. Care este, în realitate, explicația cercetătorilor, te va uimi și pe tine. Teoriile vechi arată că acest obicei este bazat pe presupunerea că este un răspuns reflex la nivelul redus de oxigen sau la un nivel ridicat de dioxid de carbon.
Un studiu care a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences demonstrează că este vorba de un echilibru neural care guvernează tendința oamenilor de a imita. Căscatul nu este valabil doar în cazul oamenilor, ci și a animalelor.
Mai exact, jocul de echilibru neuronal reprezintă, de fapt, fundamentul interacțiunilor noastre sociale, influențând totul. Pentru a desluși misterul despre căscat oamenii de știință au apelat la o tehnică avansată de stimulare cerebrală.
Aceasta are legătură cu stimularea asociativă cortico-corticală (ccPAS). Instrumentul le-a permis specialiștilor să regleze conexiunile între diferitele regiuni ale creierului, să amplifice sau să reducă impulsurile imitative.
Concluzia la care au ajuns cercetătorii a fost că există o balanță neuronală. În primul rând, este vorba de întărirea căii între două regiuni numite cortexul premotor ventral (PMv) și cortexul motor primar (M1), care a amplificat tendința oamenilor de a imita automat.
Oamenii de știință au reușit, așadar, să identifice două autostrăzi neuronale separate în creier care afectează propensiunea noastră de a imita acțiunile celorlalți. Căscatul este contagios din mai multe motive.
Contagiozitatea căscatului a fost observată încă din cele mai vechi timpuri. Prima oară s-a discutat despre acest subiect în anul 1508 de către Erasmus din Rotterdam care credea că factorul principal ce determină molipsirea de la un om la altul este empatia.
Un alt studiu care vorbește despre acest obicei susține că căscatul are legătură cu vârsta, în timp ce oamenii de știință care au cercetat problema au ținut cont de gradul oboseală și de nivelul de cunoaștere și emoție.