De ce sistemul Patriot donat Ucrainei nu va schimba nimic: ”Avem nevoie de vreo 150, cel puțin 2-3 pe fiecare județ!”

Să nu tragi cu tunu-n vrăbii, spune o zicală germană, preluată și de ruși. În cazul României, mulți se tem că vom fi nevoiți să vânăm vrăbiile cu mâinile goale, după ce unul din cele 4 sisteme Patriot deținute de țara noastră a fost cedat vecinilor ucraineni.

A rămas cerul României neprotejat cu un sistem Patriot în minus?

Previzibil și de altfel de așteptat imediat după ce președintele Klaus Iohannis anunțase că Joe Biden ”l-a rugat” să facă acest lucru, încă din luna mai, așa cum speculau mulți analiști militari, decizia era deja luată, chiar și peste capul MApN (care s-a opus acestui scenariu).

Un aspect care poate fi dezbătut și speculat de propaganda rusă, care vede țara noastră drept o simplă marionetă a SUA. Cu toate acestea, adevărata dezbatere este ignorată de specialiști: cât de important este un sistem Patriot și cât de justificată este întreaga controversă iscată pe acest subiect.

FANATIK a stat de vorbă cu generalul Dan Grecu și vă arată cum stau, cu adevărat, lucrurile. Cât de dramatică, este, de fapt, lipsa unui sistem Patriot din dotarea Armatei Române?  Trebuie precizat că țara noastră a comandat și plătit în avans 7 sisteme Patriot. Acestea vin dotate cu 56 de rachete PAC-2 Guidance Enhanced Missile-TBM, cu 168 de rachete PAC-3 Missile Segment Enhancement, în timp ce 200 de rachete PAC-2 sunt ”în coșul de cumpărături” pentru 1 miliard de euro.

Digi24.ro

Ultima ofertă a lui Putin pentru a face pace! Ce vrea de la Zelenski

• 7 sisteme Patriot ar trebui să aibă România în cel mult trei ani

De altfel, CSAT a condiționat cedarea de Patriot prin înlocuirea lui cu un alt sistem de la americani. SUA tocmai au anunțat că suspendă orice livrare de Patriot spre orice altă țară exceptând Ucraina, însă aceasta e altă poveste.

Care este diferența între rachetele de tip PAC-2 și PAC-3?

Însă, înapoi la rachetele noastre, proiectilele de tip PAC-2 sunt considerate rachete de generație veche, cu o explozie de tip fragmentar, care nu lovesc direct ținta, deci au și rată mai mică de succes. Rachetele PAC-3 au fost dotate cu un sistem de tip ”hit to kill”, deci lovesc direct ținta și ar fi mult mai eficiente. Producătorul Raytheon se laudă cu o rată de intercepție a 98% dintre rachete, realitatea din Ucraina vorbește mai degrabă de 70%.

Digisport.ro

Au publicat imaginile: ”fiul secret al lui Vladimir Putin”, văzut pentru prima dată! Cum l-au numit rușii

• rachetele Patriot au o rată de succes de aproximativ 70%

Pe scurt, un sistem Patriot este alcătuit din mai multe platforme mobile, camioane pe înțelesul tuturor, sufletul acestuia fiind alcătuit din mai multe sisteme radar ultraperformante și un centru de comandă. În funcție de racheta (PAC-2 sau 3) care este încărcată, un sistem Patriot poate lansa până la câteva zeci de PAC-2 și PAC-3, până la o reîncărcare de aproximativ o oră. Ucrainenii au deja experiența necesară și încarcă un astfel de sistem în 30 de minute

Numărul de rachete nici nu pare a fi acum important, cât raza mică de acțiune a sistemului. ”Sistemul Patriot trebuie să apere obiectivele importante. Adică ce înseamnă, anumite localități, Capitală, orașe mari, cât și a concentrărilor de trupe, puncte de comandă, aeroporturi, având în vedere raza de acțiune a rachetelor, de cam 75 kilometri”, completează generalul Dan Grecu.

De câte sisteme Patriot ar avea nevoie România?

Puțină lume înțelege că un sistem poate urmări și distruge, în cazul fericit, ținte într-o rază de aproximativ 100 de kilometri. Așadar, sistemul Patriot nu poate fi considerat nicidecum o armă minune care să țină în siguranță cerul țării. Oricare ar fi ea.

• un sistem Patriot are o rază de acțiune de aproximativ 100 de kilometri

De altfel, potrivit estimărilor generalului Dan Grecu, o țară ca România ar avea nevoie de 150 de astfel de sisteme pentru a se considera ”sigură”. ”Să fim clari! Sistemul Patriot nu este panaceu. Ar trebui vreo 150 de sisteme în România, cel puțin 2-3 pe fiecare județ”, explică generalul Dan Grecu.

O altă problemă care poate să-i facă pe oameni să leșine e costul imens al rachetelor, care, atenție, nu țin o veșnicie. ”Rachetele sunt ca salamul, dacă îmi permiteți să glumesc, au termen de valabilitate. Cred că minimul e 20 de ani, a la long. Altfel nu mai pot fi folosite”, subliniază generalul Dan Grecu.

De ce costă atât de mult rachetele Patriot făcute de americani?

Așadar, nu putem ignora costurile rachetelor, mai ales dacă ne uităm la ”concurență”. Dacă la Patriot costul diferă între PAC-2 și PAC-3 de la 4 la 8 milioane de dolari, pentru S-400 specialiștii vorbesc de 1 milion de dolari, iar pentru Iron Dome aproximativ 50.000 de dolari o rachetă interceptor. Ce-i drept, sistemul Iron Dome israelian este conceput pentru a doborî rachete care nu impresionează ca și performanță, cum ar fi cele folosite de Hamas.

• o rachetă pentru sistemul Patriot costă între 4 și 8 milioane de dolari

Multă lume se va întreba de ce costă atât de mult un sistem Patriot, comparativ cu un sistem rusesc S-400 sau cu Iron Dome-ul israelian? Calitate americană vor spune experții, însă în condițiile în care armamentul american nu fost niciodată testat într-un război la scară largă, e aproape imposibil de prezis dacă aceste costuri sunt justificate. Trecând peste miliardul de dolari pentru Patriot, S-400-le rusesc (botezat de NATO SA-21 Growler) costă 500 de milioane de euro și, spun gurile rele, este cel puțin la fel de eficient.

Ce rată de succes au sistemele Patriot în interceptarea rachetelor inamice?

Rușii și-au învățat lecția în Ucraina, astfel că apelează la variante cât mai ieftine de a teroriza inamicul, iar rachetele balistice nu mai sunt cea mai populară opțiune. În schimb, ”scuterele” iraniene, faimoasele drone Shahed, alături de diverse rachete mult mai puțin costisitoare, cad cu sutele în Ucraina în perioade foarte scurte de timp. Să dobori o dronă de 20.000 de dolari cu o rachetă de 4 milioane de euro suna a afacere proastă, nu?

”Costul este foarte mare, adevărul că în relația cu ținta, când folosești Patriot în urma unui avion, care costă 40-50 milioane, se justifică. Când dai după Shahed. Aici e problema”, insistă generalul Dan Grecu.

• rachetele Patriot au fost testate cu adevărat în Războiul din Golf

Ultima oară când americanii și-au testat cu adevărat sistemele Patriot, sau o variantă învechită a acestor sisteme, a fost în timpul războiului din Golf, din era George H.W. Bush.  În 15 februarie 1991, americanii se lăudau că au interceptat 41 din cele 42 de rachete Scud lansate de regimul irakian.

Doar că, după ce anii au mai trecut, Armata Americană și-a revizuit cifrele dintr-o rasă de succes de 80% la 70% și mai apoi la 40%. În Ucraina, specialiștii cred că aceste sisteme au o rată de succes de 70%, așadar departe de pretențiile producătorului și de cifrele avansate în anumite publicații de propagandă.

Câtă de încredere sunt sistemele Patriot livrate de americani partenerilor?

O altă dilemă ridicată de o parte a presei din SUA e calitatea produselor livrate de americani. Un incident din 2018 din Arabia Saudită a atras atenția cercetătorilor din Marea Britanie, care i-au arătat cu degetul pe americani, pe care i-au acuzat că le-au vândut arabilor sisteme Patriot ”răblăgite”, care nu își fac treaba. În consecință, rebelii Houthi au atacat atunci Arabia Saudită cu 7 rachete, dintre care se pare că niciuna nu a fost interceptată.

”Nu este vorba doar despre faptul că resturile care au căzut în Riad au ucis cel puțin o persoană și au trimis încă două la spital. Nu există nicio dovadă că Arabia Saudită a interceptat vreo rachetă. Și asta ridică întrebări incomode nu doar despre saudiți, ci și despre Statele Unite, care pare să le fi vândut arabilor o variantă ieșită din formă a unui sistem de apărare antirachetă

Este posibil, desigur, ca unul dintre ceilalți interceptori să fi făcut treaba, dar este pus sub semnul întrebării. Asta pentru că eu și colegii mei de la Institutul de Studii Internaționale din Middlebury am examinat îndeaproape două atacuri diferite cu rachete asupra Arabiei Saudite din noiembrie și decembrie 2017. În ambele cazuri, am constatat că este foarte puțin probabil ca rachetele să fi fost doborâte, în ciuda declarațiilor contrare ale oficialilor. Abordarea noastră a fost simplă: am cartografiat locul unde au căzut resturile, inclusiv corpul aeronavei și focosul rachetei și unde erau localizați interceptoarele.

În ambele cazuri, a apărut un model clar. Racheta însăși cade în Riad, în timp ce focosul se separă și zboară deasupra apărării și aterizează lângă ținta sa. Un focos a căzut la câteva sute de metri de Terminalul 5 de pe Aeroportul Internațional King Khalid din Riad. Al doilea focos, declanșat câteva săptămâni mai târziu, aproape a demolat un dealer Honda. În ambele cazuri, ne-a fost clar că, în ciuda afirmațiilor oficiale saudite, nicio rachetă nu a fost doborâtă. Nici măcar nu sunt sigur că Arabia Saudită a încercat să intercepteze prima rachetă în noiembrie”, declara Jeffrey Lewis, profesor la Universitatea din Middlebury Institute of International Studies, într-un interviu acordat publicației Foreign Policy din SUA.

• 46% dintre rachetele rusești au fost interceptate în ultimele 6 luni de apărarea antiaeriană a Ucrainei, conform WSJ

Până în februarie 2024, ucrainenii anunțau că Rusia a lansat aproximativ 8.000 de rachete și 4.630 de drone asupra orașelor. Într-un scenariu similar, multă lume se va întreba la ce ajută cele aproximativ 400 de rachete (majoritatea încă pe hârtie) care pot fi lansate. Și, mai mult, ce se va întâmpla când rachetele se vor termina? SUA și Europa abordează momentan o atitudine lejeră, boemă chiar, de înarmare, în timp ce Moscova și-a capacitat industria de război peste capacități. În concluzie, cerul României este apărat cu 147 de sisteme Patriot mai puțin decât ar trebui, un motiv de liniște pentru cai care oricum se simțeau în nesiguranță și cu două sisteme Patriot operaționale.